Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ascumbuseari, niascumbuseari, imobilizari

Acă şi parţială, ascumbusearea dimăndată de Putin, adusi polimlu tru Rusia. Aşe, aţelli cari era hăzări s’aproaki minduerli a aţilui di ma ninti agentu KGB suntu băgaţ dinitea a căbilillei tra s’cănoască ndreptu averlu a vătămătoru ţi li faţi polimlu. S’agiundzi aşi anaparti di fumlu a propagandăllei şi iasi tu videală un averu lăhtărosu. “Operaţiunea speţială” easti, neise, un polimu de agresiune, ună atacă ali Rusie contra a unlui stat independent, Ucraina. Ici ţiva nu poati s’justifica un polimu, ici ţiva şi vărnu nu poati s’exighisească căţe Rusia u aputrusi militar Ucraina. Cara vărnu, maxus ditu Rusia, aproaki şi da ndriptate a furñiiloru ca ti ciudie spusi pănă tora, va s’poată tora, s’yină ma aproapea de realitatea di pi frontu. Va s’veadă, cu arma tru mână, câtă valoari au abearaţiile propagandistiţi. Năilli ascumbusiţ va lli-acaţă, atumţea, niascumbusearea, nica şi imobilizarea.

Ascumbuseari, niascumbuseari, imobilizari
Ascumbuseari, niascumbuseari, imobilizari

, 25.09.2022, 18:40



Atea ditu soni ascumbuseari ti frontul ditu Ucraina ari un efectu practic cabaia ñicu ama un impactu de imagine lăhtărosu. Acţiunile externe ali Uniuni Sovietiţi, ditu Afganistan ică Siria, nu feaţiră apel la ascumbusearia naţională. Acă toarăli a aluştoru acţiuni militari s’dukea ahădosu tru societatea sovietică, eale nu eara aduse tru muabetea internă, eara tricute la acţiuni internaţionaliste şi lipsea s’hib aprukeati, Tora s’dişcllidu porţăli a unei muabeti. Ună muabeti controlată sumu tuti formele, ama tora himu tru altu kiro, cu alti prinţipii internaţionale s’vehiculeadză fără sinuri.



Tinirlli voru altuţiva, nu să s’ducă pi un frontu fără scupo, izolarea numata easti di căuli iar autarhilli funcţionează fără asigurari. Efectul fu dukitu ună ş-ună, s-vidzu di analtu ditu ţeruri. Easti zborlu ti codzli babageaani la fudzearea ditu Rusia, iara azboiurli cu idyiulu scupo yilipsiră ţerlu a Apirităllei. Alţălli, ma puţin purdoţ, işiră pi geadei, mutară capu. Elli nu suntu privilegiaţlli a regimlui, nu au iu s’fugă şi niţi nu vor s’facă aesta. Elli nu lu-andrupăscu Putin şi vor s’băneadză tru văsilFură tu ună catandisi viţină cu indiferenţa ama, tora, perspectiva ti ancorporari ti polimlu ditu Ucraina îlli ascumbuseasti s’mută capu. Aestă parei creaşti dzuuă di dzuuă şi va s’agiungă opoziţia activă şi informată ditu Rusia. Easti multu pţănu di căuli ca el s’aibă şi ună hăiri reală tru echilibrul a putearillei, tru un interval de kiro aprukeabilu. Dipu multă eficenţă nu tăxeaşti apofasea emfatică tra s’ascumbusească tiniramea combatantă tra s’alumtă tru Ucraina. Aeşti tiniri ş’feaţiră ună altă miră, anviţară şi lucrară tra s’băneadză şi s’cilăstăsească tru ună societate democratică, tru ună economie concurenţială, iu armata easti ună zănati, cu plată şi pregătire speţială.



Ascumbusearea, s’hibă ea şi parţială, nu ari hăiri şi niţi nu poate s’hibă exighisită tru secolu XXI, cându polimili, nica şi ateali convenţionale, numata s’duc tru tranşee, cu oamini pidipsiţ, cu ună tufeki tru mână, cu zorea tra s’aproaki riscul tra ş’keară bana ti ună problemă cari putea shibă ndreaptă iriñeaticu. S’pitreţ oamiñilli tru bătearea a armelor sofisticate, moderne, spuni ună nitiñiseari a banăllei cetăţeañiloru işiş, pi cari lipsea să-lli apărăe, ama şi slaba dotari tru ahtări arme a forţelor ruse, cari llia oamiñilli cu zorea tra s’agiungă “carne de tun”. Conceptul easti alătusitu şi criminal. Patria rusă nu easti tru piriclliu, maca ea u aputrusi Ucraina, armatele xeani nu suntu etimi s’atacă, ama să s’veaglle de Rusia, vărnu nu va tra s’llia ditu loclu ali Federaţie Ruse, căţe Rusia aputruseaşti şi alikeaşti teritorii anaparti di sinurli pi cari li apruke şi tută lumea li pricunuscu. Rusia nu easti tru ună catastisi lăhtărsită, discursurli şi declaraţiile belicoase yin di Moscova şi nu di la vără inamic iluzoriu, arcat pi păzarea ali informaţiei de propagandă.



Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearia: Taşcu Lala




foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company