Di iu ahurhimu s’ghivăsimu istoria
Tu kirolu cându politica și bana internațională eara di dumenea-a mințălor luñinati, s’ufilisea lenu turlii di teorii, cu numi sugestivi: teoria-a salamlui, practica garanțiilor di securitate, logica a murmintiloru diplusiti. Tora să zburaşti ti urnekea-a cânilui cari alagă după aftukină, di alatră fuvirosu, și nu știe ţi s’facă atumţea cându u agiundzi di dinăpoi. Cara nu va s’aprukemu iţi muabeti, avem practiţ, aţea a provocarillei, a preţedintului, avem Anschluss (alikearea ali Austrie di Ghirmănie), avem ultimatumuri și nopțăli a “cățutilor lundză”. Tora himu tu ună catastisi di sumarizare a aluştor practiţ și di reinterpretarea-a loru.
Marius Tiţa, 04.03.2022, 11:33
Zori easti s’exighisimu aţea ţi s’faţi tu aesti dzăli, tru ună văsilie, Ucraina, viţină cu România. Sinurlu cu Ucraina easti sinurlu NATO și a Uniunillei Europeane tu spațlu ditu data a aţiloru patru state, România, Ungaria, Slovacia și Polonia. Anaparti di Ucraina easti Rusia, ună văsilie cât un continentu ma mari, cari easti totna cu minduita s’arkişură pisti ñîcăzanca Europă. Tru aistu kiro, aestă minduită acăţă calea lăhtăroasă a unlui polimu, fenomen pi cari văsiliili europene și aţeali dimocratiţi afanu ălu feaţiră, juridic, tu ligăturli anamisa di eali.
Acă faţi parti ditu Consiliului di Securitati a Organizațiillei Națiunilor Unite, ţi easti ună formulă di bitisită a unlui polimu mondial, Rusia bagă sumu semnul a ntribarillei baş idheili di bănaticu iriñeaticu, instituționalizati după conflagrația cari adusi ahătă zñie ali Rusie. Ti ciudie ică maş simbolic, Rusia nkisi polimlu contra ali Ucraină tru aestu mesu căndu u ari prezidinţillea rotativă a Consiliului di Securitati, iu easti cumu ţi s’hibă unu ditu aţelli ţinţi membri permanență.
Neise, s’veadi că nu putemu s’alăsămu nanăparti istoria. Maxusu că discursul cari băgă thimeallili a nibuniillei ti disvărtearea ţi u bănămu faţi recursu la istorie. Un recursu perversu la ună istorie interpretată di un adolescent frustrat, cari ghivăseaşti pi ansăriti iara tu giumitati s’dănăseaşti. Cându asculță ună logică ași di inversată, aștepță fronimu s’vedz bitisita, ta s’akicăseşţă di iu ahurheaşti recursulu istoric. Cu alti zboară, vrem s’vidim ţi momentu lăitu di veacuri va ta să znuească măritlu lidir tru sândziroslu a lui dimersu. Ti dialihea, suntu scoasi ditu aduterli amint iţi argumente ţi poati s’aspargă averlu ufiţialu, ică suntu di acunapuda, prin interpretări ca ti ciudie.
Cându s’dănăseaşti dalga di reproșuri, mindueşti s’ieși ditu ciuduseari și s’faţ isapi cathi unu di aesti elemente și s’akicăseşţă ţi va s’facă ma largu. Cumu ţi s’hibă, va s’himu şi himu năstricuţ di evoluțiile apocaliptiţi ditu Ucraina. Ari tum inti xanaamintarea ali Uniuni Sovietică? Lidirlu rus lugurseaşti că puterea politică di atumţea dusi la slăghearea și la dispariția aliştei construcții comunistă. Va s’dicodificămu aoa unu sticu di pişmănlăki ama, tru idyiulu kiro, ălli si caftă giueapi ali Ucraină că fu favorizată di Lenin, Stalin și alță lidiri comuniști, cari ălli criscură loclu pritu naili sinuri. Neasimu ndreptu la Uniunea Sovietică, purtaț di retorica speţifică a aţiloru añi, ama suntu multe reproșurli mplini di evocări ditu istoria recentă, episodlu Kosovo, catandisea ditu Siria, aribelii ditu sudluaereţ di irini ali Rusiei ditu anii 90. Aflăm că Stalin llia și da teritorii, tru kirolu anda faţi gaereţ di irini. Nu s’apufuseaşti disi Stalin easti bun ică arău ama ţi s’număseaşti “gaereţ di irini” easti un cinic pactu secretu nazisto-comunist pritu cari URSS arăki Basarabia di la România, Estul ali Polonie și trei ripubliţ baltiţi tut cu tut.
Concluzia east că Ucraina nu avea ndreptul s’adară ici ţiva ţi adră aţelli 31 di ani a allei di recentă existență ca stat indipendint, membru al ONU, niţi NATO nu avea ndreptul s’armănă tu lucru a diapoa Statele Unite, ţi mata să zburămu, s-amintă ta s’enervează și s’dicadă. Dipunănda tru istorie, cu ţeara tru mână, aflămu lumi ditu tricutlu kiro și periculoase. Easti hilar să spuñi că Rusia nu atacă pi vărrnu, vărnăoară. Nu ti contradzăti maş simpla cronologie a aluştoru ditu soni secole, ama și faptul că dupu ma ptănu di 24 di sihăţ vrea s’dizligai câñilli turbaț a polimlui tru ună casă europeană iu iriñea garanteadză ndrepturli a omului, a tutuloru oamîñilor cari băneadză aoa nica şi tru lumea tută.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
