Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Dilemili a coronaviruslui

“Lumea numata va s’hibâ idyea cum eara ma ninti, după ţi va s’treacâ pandemia di coronavirus!” Aestă spuneari numata easti unâ nau, unâ revelaţie, câte easti cadealihea un idyiulu loc. Ştiinţa, medicina, filosofia, politologia, ştiinţele ali administraţie, sociologia nica şi psihologia, tuti zburăscu ti coronavirus, ti ţi fu tu aestu kro, cata ditu meslu martu pânâ dzuua di azâ, şi ţi va s’facâ cu hiinţa umană şi societatea globală. Fără di altâ, şi geopolitica ari un loc tu aestâ muabeti. China, di iu nkisi lâhtâroasa lângoari COVID, easti di multu kiro tu epoca post-virus, ama oamin’illi şi liderlli a lor di tutâ lumea suntu multu fârâ di nâdii tra s’llia ti paradigmâ experienţa chineză. Europa ahurheasti s’li facâ cama habini cunuscutili meatri di autoizolari, ama aesta nu va sâ spunâ câ piriclliu tricu.

Dilemili a coronaviruslui
Dilemili a coronaviruslui

, 23.05.2020, 18:56




Argumentili suntu cama multu economiţi şi psihologhiţi andicra di s’hibâ medicale iara ”eliberarea” nu easti ici idyea cu atmosfera di după treaţirea-a unâllei ceamaunâ. Armâni ma largu distanţa anamisa di oamin’i, pisti tut, pi geadei, tu mijloacele di transportu n’comun, tru magazine, tru restaurante icâ muzee, dealihea, aclo iu tuti aestea s’dişcllisirâ şi nu suntu nica ncllisi di reglementărli stricti a cafi unlui stat. Ideea di certitudine kiru, ici ţiva numata easti sigura, maxus tu materie di coronavirus. Nu ştim cum alânci, cum agiumsi tu Italia şi tru lumi, nu avem reguli imbatabile, nu avem unâ yitripseari icâ un vaccin, nu ştim cându va li avemu, nu ştim ţi va s’hibâ, cum nâ imunizăm şi desi va s’yinâ a daua dalgâ a pandemiillei. Sâ zburaşti multu şi trâ hâbârli ţi nu suntu dealihea cari bubukisescu tru aestă pandemie di incertitudine ama niţi tru determinarea a lor nu avem dipu mari şi multi certitudini. Mutarea a banâllei suţialâ tru online feati ditu monitor unâ ananghi vitală, fără di cari nu para poţ s’adari ţiva. Aestu spaţiu lipseaşti s’hibâ acâtatu şi cu oamini di opinie, specialişti cari să-şi spunâ minduita ti nâscânti lucri ligate di pandemie, emu, cum oferta easte limitată, piaţa este aputrusitâ şi de produse” falsificate icâ di multu slabă calitate.




Până tru soni, anaparti di propagandă şi intoxicare, armâne apofasea ghini thimilliusitâ a cathi unâllei vâsilie ahoryea, maxus că experienţa amintatâ, nâscânti ori dramatic, tru alumta cu COVID 19, nâ da izini s-lom meatri personalizate, trâ nâscânti vâsilii, regiuni icâ localităţi, andicra di specificlu complexu a aistoru. Amânatu ahurhirâ s’hibâ astirnuti înviţămintili a aiştoru momente ama, cadealihea, reacţia unâ ş-unâ ta s’llia meatri di n’icurari tră tindearea-a pandemiillei fu nai cama buna apofasi a momentului respectiv. Limitarea a zorillei ti unâ catandisi ascâpatâ di sum control da izini a oamenilor s’caftâ cearei, yitripseri şi vaccinuri. Tu ahuhritâ vrea sâ spuneamu ca pandemia zn’iipsi solidaritatea, nca si atea europeană, cându statele cilastasira ca oamin’illi tru mintâturâ, căftânda resurse ti redresari işişi. Tora, ama, himu dinintea a unâllei gaereti comunâ, maxus a yeatârloru cercetători, finanţatâ di mărli state şi structuri statale, tra s’aflâ vaccinlu di largu şi unanim acces a tutulor oamin’ilor, cari ţi s’hibâ continentul i catastisea icunomică. Ari unâ acţiune comună, globală, ari şi unâ muabeti yie, nica şi pasională, ti COVID 19, tru tutâ lumea.




Până tru soni, easti şi aestu un efectu a globalizarillei pi care âlu dukimu pi ma multi len turlii. Easte, vahi, prima criză globală alithea cu cari s’ampuliseasti dun’eaua, maxus că easte alathusită compararea a pandemiillei cu un polimu. Oamin’illi sunt acutotalui cu dari giueapi ti un polimu. Elli âlu nkisescu, elli âlu ndrupâscu până la autolichidare, elli âlu bitisescu, şi tuti aesti acâ ici ţiva nu eara inevitabil. Pandemia, ama, easte un fenomen medical, nkiseaşti fârâ ndrupâmintul a oamin’iloru, nu zn’iipseaşti selectiv, maşi inamiclu, şi nu este unâ armata pi care poţ s’u ndreptâ contra a aluştui. Cadealihea, tru lumea a scenariilor, aflămu şi ahtări turlii di argumente, ama niţi aestea nu au vârâ efectu ti acţiunea-a viruslui. Anaparti di tuti aesti opinii şi atitudin’i, armâni moartea şi trân’ipsearea ti pitrumsirâ ahândosu tu nai cama avansate societăţ, tru medii inexpugnabile, nolgica di nai cama museati yisi a societatillei umineascâ.



Ngrâpsearea: Marius Tiţa


Armânipsearea : Taşcu lala



Focus Tuesday, 04 June 2024

Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri

Acă agiumsiră pi arada, dzuuă di dzuuă, aţeali dauă polimi ţi suntu tu amprotusa cu hăbărli di cathi dzuuă, aţelu ditu Ucraina și alantu...

Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri
Protestu
Focus Sunday, 04 February 2024

Protestu

Tu unâ vâsilíi cu dimucrațíi funcționalâ ș-di tradițíi, nu lipseaști s-aibâ protestu. Nu că nu lipseaști s-facâ, ama că suțietatea...

Protestu
Diznău ti polimlu a dronilor
Focus Sunday, 28 January 2024

Diznău ti polimlu a dronilor

Sâ ștíi că pulematili crescu aflarea di năi tehniț ș-materiali, acțelereadzâ anvițarea...

Diznău ti polimlu a dronilor
Davos, pirmith sh-dealihea
Focus Sunday, 21 January 2024

Davos, pirmith sh-dealihea

Tu lumea politicâ ș-a ligâturlor internaționali di puteari, Davos, stațiunea ditu Alpilli elvețieñi, easti unâ andamusi a nai ma vârtoșlor...

Davos, pirmith sh-dealihea
Focus Monday, 08 January 2024

Nai ma electorallu anu

Tu Româníi, vâsilíi membrâ ali Uniuni Evropeanâ și ali NATO, sistemlu electoralu da patru turlíi di alidzeri naționali. Prota chi prota va...

Nai ma electorallu anu
Focus Thursday, 04 January 2024

Un anu di focu şi sãndzã

Anlu sbitiseaşti cu disvãrtearea a aţiloru dauã polimi, aţelu ditu Ucraina şi aţelu ditu...

Un anu di focu şi sãndzã
Focus Thursday, 28 December 2023

Cumitia ți u-alâxi lumea

România easti prota vâsilii dit Apirita ali Evropâ ți intră sum un reghim comunistu di turlii stalinistâ, dupâ Doilu Polimu, ş-easti ațea...

Cumitia ți u-alâxi lumea
Focus Tuesday, 19 December 2023

Cumitia Româñã

După 34 di añi, știm, icã ași cumu pistipsimu, ti Cumitia româñă ditu andreu 1989. Pastorul reformat maghiar Laszlo Tokes di Timișoara avea...

Cumitia Româñã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company