Festivalu Enescu
Tru aestu an fu ediția a XXV-a a Festivalului și s’umplură 140 di ani di la amintarea-a marilui compozitori, cari da numa a lui ti aestu evenimentu. George Enescu easti lugursitu ca nai cama importantu compozitoru a românilor, cu simfonii di inspirație populară ama și cu opera “Oedip”, ditu 1931. S’amintă tru 1881, Liveni, tru giudeţlu Botoșani, și muri Paris, tru 1955. După yinearea la puteari a comunismului, tru România, George Enescu aleapsi ta s’hibă cu şidearea xinătati.
Marius Tiţa, 28.09.2021, 09:27
Prima ediție a festivalulu s’dizvărti tru 1958, la maş trei ani di la moartea al Enescu, și fu ndreaptă di colaboratorlu a lui, compozitorlu George Georgescu. Concertul tră două avyiulii di Bach, interpretatu atumţea, lli-avu atumtea ca soliști pe Yehudi Menuhin și David Oistrakh. Elevu al Enescu, marli avyiulistu Yehudi Menuhin apruke s’hibă prezidentudi tiñie a Festivalui, tru 1998, andrupănda pănu di mardzină gaereţli di recuperari di după 1989. Anămusita ipotisi u avură añi arada numi mări a muzic4llei simfonică: dirijorlu Lawrence Foster, compozitorlu și pianistul Roman Vlad, dirijorlu Cristian Mandeal, fostul director a Operăllei di Viena, Ioan Holender, ică dirijorlli Zubin Mehta și Vladimir Jurowski.
După cădearea a comunismului, Festivalul Enescu diznău s’ţănu ditu 1991 și cathi ediție nsimnă ună creaștiri di valoare și di anami. Tru ateali ditu soni dauă dekenii, Festivalul s’dizvărti la cathi doi ani și nsimnă un eveniment cultural cari f utu amprotusa-a banăllei Bucureștiului, cathi oară, tru meslu yismăciuni.
Ediția di estanu, a XXV-afu nsimnată di catandisea pandemică internațională, cari s’duki emu tu ti mutreaşti loarea parti pi scenă a interprețloru, emu tru prezența a publiclui. Fără di altă, ama, fu ună ediție di succes, cu multă muzică tru interpretări di mari axizeari, cu participări internaționali tru numiru mari și multu importante. Internațional easti și publiclu cari yine București, tru yismăciuni, ditu doi tru doi ani, tră s’llia parti la conţertili a Festivalui Enescu. S’feaţi ună ligătură vărtoasă anamisa di spectatori ditu tută lumea iara mecanismele cari asigură prezența la conţerte fură ndreapti ti anami și lucreadză aşi cumu lipseaşti.
Nu easti un secretu că succeslu tutu ma nsimnat a Festivalului George Enescu s’faţi şi di itia al Mihai Constantinescu, director executiv a Festivalui tru edițiili a lui post-comuniste. Nă nviţămu să’lu videmu mintitu tru aţeali nai cama minutişuri a organizarillei și nu ñică ăñi fu ciudusearea harauua să’lu vedu, aoa şi vără trei ediții, tamamu dirijândalui parcarea a născăntoru camioani babageani mplini cu instrumente valoroase, tru ñiclu spațiu di ningă Ateneulu Român, tru inima Bucureștiului. Aprăftăsi ca tu cathi ediție ditu aţeali dit sonea a Festivalui s’aibă ună agendă tutu ma avută și ma prestigioasă. Fură ndreapti manifestări tru ma mulţă căsăbadz ali Românie, un concursu internațional și multi evenimenti di artă plastică. Ndilicatili contracti di partiţipare a născăntoru mări orchestre I a născăntoru interpreț legendari fură kivernisiti ună turlie cu anami aşi că spectatorlli putură si s’hărsească di evoluții excepționali, pi sţenili a Festivalui ditu România. Yinitorlu aduţi ună hăvaie di găilipseari, nkisinda, prota ş’prota, di la evoluțiile pandemiţi, ţi să spuni nica la scară babageană. Ama, tru idyiulu kiro, posibila rritrădzeari ditu thesea di mari borgi administrativă a directorlui executiv Mihai Constantinescu easti atea ţi poati s’nă găilipsească și să scoată tu videală seamni di ntribari tră ediția yinitoari a Festivalui.
Avemu nădii tuţ că 2023, anlu aliştei yinitoari ediții a Festivalului Internațional George Enescu ditu România, s’hibă aţelu a turnarillei pănu di mardzină după ună pandemie ţi cabaia multu ţănu și adusi dipu multi lăeţ tu duñeauă.
Autoru: Marius Tita
Armânipsearea: Taşcu Lala
