Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Filmul românescu, un brandu

Cinematografia românească treati un kiro ditru nai cama hairlatiti, amintandalui premii la marli şi prestigioasili festivaluri di filmu di tuta lumea, tru len turlii di secţiuni ti suntuu tru concursu. Summitlu di pi Croazetă, dimi festivalul di Cannes, agiumsi, la cafi ediţie, un loc iu s-avdi ti români şi filmili a lor. Tru aestu an, Cristian Mungiu ampărţa premiul Palm d’or tra nai cama bun regizor cu francezlu Olivier Assayas. Ase, specialiştiil’i cundil’eadza una antriteari anumit tru anumir tru lumea a regizorlor di kipita anamisa di Cristian Mungiu şi Cristian Puiu, un altu român premiat la Cannes şi tru alte locuri prestigioasi. Pan tru soni atel’i doi Cristian, Mungiu şi Puiu, suntu cunuscuţ la Cannes, tru harea di competitori ama şi di membri a diferitilor jurii.

Filmul românescu, un brandu
Filmul românescu, un brandu

, 29.05.2016, 18:16




Tru harea di nai ma bun regizor, laureat la Cannes, Cristian Mungiu ari un predecesor, tru l’irtatlu Liviu Ciulei cari, tru 1965, apruke aesta pricunusteari tra Pădurea a aspindzuraţlor”. Easti un filmu intensu, ecranizari a romanlui omonim dit 1922 tru cari Liviu Rebreanu anchisea di la un faptu alithea, drama a fratilui a lui aspindzurat tru primlu polim mondial cate eara român dit Transilvania şi nu vrea tra s-alumta contra a conaţionalilor a lui dit regatlu ali Românie. Alantu anu, regizorlu Mircea Mureşan aminta premiul a festivalui di Cannes tra debut, cu filmul “Răscoala”, idyeralui una ecranizari a unui roman di Liviu Rebreanu. Tinirlu regizor român aminta aestu premiu tamama aoa si una giumitati di secol, tru mai 1966, dit mân’ili a cunascutal’ei Raquel Welch.




Ama tru dzalili a noastri, s-pari că realitatea cotidiană a român’ilor easti un izvur salami di idei cinematografice di succes. Filmul cari lu adusi tru prota thesi pi Mungiu tru competiţia a regizorlor dit aestu an acata tru isapi problema a bacalureatlui ama nu administrativ, dit videala a rezultatilor genearale, ca masi ca una vartos banaticu sutial, dimec tra bana, tra adolescenţa şi părinţal’i a lor. La Cannes, tru 2007, Mungiu aminta Marli Premiu tra un filmu tra arcarea a natlor paranom dit chirolu a regimlui comunistu. Atumtea, cu 4 mesi, 3 stămân’i şi 2 dzali”, fu lansată moda actuală a premiilor tra filmili româneşti. Dimi, nica dit 2005, Cristi Puiu şi a lui Moartea a domnului Lăzărescu”, na yilipsea premiul Un certain regard” cu una pirmituseari tra sistemlu di medicină di urgenţă dit România, cu problemi cari suntu nica di actualitate. Tut la Un certain regard”, tru 2009, fu parastisitu Aduteri aminti dit eta di malama”, un colaj di n’it filmi cu subiecti dit kirolu a comunismului.




Tru 2012, Cristian Mungiu ş-lu parastiseasti Cannes filmul După mayuli” inspirat dit un caz celebru di exorcizari mortală şi amintă premiul tra nai ma bunlu scenariu şi premiul tra nai ma bună actriţă ampărţat di protagonistili dit aestu filmu. “Poziţia a cilimeanlui”, un filmu tra eterna dependenţă a cilimean’ilor di atea cari la deadi bană, nu aminta Cannes ama u feati Berlin iu aminta marli premiu “Ursa di malama”, tru 2013, a deapoa teatrina di prota thesi, Luminiţa Gheorghiu, aminta prestigioslu European Film Awards, premiul european di filmu tra nai ma bună teatrină.




Luminiţa Gheorghiu u vidzum şi tru “Moartea a domnului Lăzărescu” ama şi, ma amanat, tru filmul “Aferim!”, atel cari lo “Ursa di asimi”, Berlin, cadealihea anlu ti tricu. Tru aestu an, la Cannes, filmili româneşti loara multi şi len turlii di premii. Un filmu românescu şi un alt tru coproducţie amintara premii Un certain regard” cari lucreadza pi una timbihi, ca una irusia yinitoarilor premii ti va s-plascaneasca ca artifitiile pi terlu a marlor andamusi a filmului.




Textul: Marius Tiţa


Armanipsearea: Tascu Lala

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company