Focus pi arifugaţ
Continentul european s’ampuliseaşti cu nai marea criză umanitară di la al Doilea Polimu Mondial, diclară, gioi, la București, comisarul european tră agiutor umanitar şi kivernisearea a crizelor, Janez Lenarcic. El sumlinie că agresiunea “ilegală, nijustificată şi nprovocată” a Rusillei la adresa a Ucrainăllei aduţi ună trăñipseari multumari, iara, ca tru iţi polimu, civilii păltescu nai marli păhă. Lenarcic spusi că ari cama di două milioane di arifugaţ ditu Ucraina cari yin tru Uniunea Europeană, un milion tu săptămână. Tru aest context, el sumlinie agiuorlu comunitar tră persoanele cari s’arifugiadză şi tră văsiliili viţine cari lli’apanghisescu.
Eugen Coroianu, 11.03.2022, 17:51
Comisia Europeană activeadză pi ma multe fronturi, fură mobilizate fonduri iniţiale tră agiutor umanitar, sum auspiciile ONU, iara aestă finanţare tră trei meşi easti acutotalui asigurată, preciză oficialul di la Bruxelles. Valoarea agiutorului dat agiundzi la pisti 100 di milioane di euro.
Comisarul european adusi aminti şi di crearea hub-urilor logistiţi tru Polonia, România şi Slovacia. Janez Lenarcic cundille că România fu unu ditu membrii nai ma activi şi constructivi ditu Uniunea Europeană tru aţea ţi mutreaşti contribuţia la mecanismul di protecţie civilă.
Ministrul român di Interne, Lucian Bodi, diclară, tu arada a lui, că România va la da ma largu asistenţă umanitară atiloru cari fug ditu calea polimlui. El exighisi că, până tora, guvernul român ahărdzi pisti 40 di milioane di euro tră s’kivernisimu taberele mobile distinate arifugaţlor și tră s’lă păltească cazarea şi hrana.
Miniştrii a lucurlui ditu Cehia, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia şi România simnară gioi ună diclaraţie comună pritu cari s’ angajeadză s’coopereadză tră s’lli-agiută pi arifugaţi ditu Ucraina să s’integreadză pi piaţa lucurlui şi tru societate, tu kirolu a conflictului armat. Tut aieri, ministrul român ali educaţiei, Sorin Cîmpeanu, dimăndă că preşcolarii, elevii şi studinţii ucraineni arifugaţ tru România va s’poată să s’ngrăpsească tru unităţile di nvăţământu. Elli va s’aibă idyilu ndrepturi cu aţeali a cetăţenilor români, di la cazare şi până la burse.
Pricunuştemu a guvernelor Republicii Moldova şi României, cum şi a tutulor ţărilor truvvăsiliiloru viţini cu Ucraina, tră apandisea a loru iruşi ma si tra fiotimie, diclară Lars Johan Lonnback, şeflu a misiunillei Organizaţiei Internaţionale tră Migraţie la Chișinău.
Prioritatea numirul ună easti ta s’nă asiguripsimu că tuţ aţelli cari fug ditu calea polimlui s’ hărsescu di protecţie, apanghiu, ananghiseri di cafi dzuua şi servicii di ndrupamintu, inclusiv asistenţă psihosocială, sumlinie diplomatul.
Tru dauli săptămâni ditu soni, tru România intraă pisti 350 di ñilli di arifugaţ ditu Ucraina, majoritatea hiinda tru tranzitu.
Autoru: Eugen Coroianu
Armânipsearea: Taşcu Lala
