Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Giocurile olimpiţe a tineretului european

Ideea olimpică easte una di aţeale ma cuvârdoan’ile create di soţietatea omenească. Actualitatea a l’ei easte multu importantă ama şi di ciudie. Omenirea nu pare să mata aibă chiro trâ unâ vreare gheneralizată di pace, niţe trâ sportu ca promotor a mărilor idei. De faptu, şi sportul şi opinia publică par să hibă înlocuite di m’işcare di biţi şi di lumi virtuale ideale. Din fericire, cu harauă, niţe de un polim global nu para avem chefe. Sportul arâmâne, cu tute aeste, unâ genă a fericiril’ei umanâ şi tute suntu perfecte, ma că faţim sportu într-un decor feeric, învarligaţ di albul a neauâl’ei, la unâ temperatură ţi aruşeaşte faţâle la tută lumea, mări şi cama multu aţilor m’iţl’i. La giumitate di şcurtu, în România, la munte, si desfăşurat antriţerile a Giocurilor olimpiţe a tineretului european, numite inspirat şi Olimpiada m’ică a v’initoarilor steale. Participă tineri din Europa cu vârste întră 14 şi 18 an’i iara întriţerile au loc maşi tru an’l’i impari, veara şi iarna. Sum numa di Dzâle olimpiţe europeane a tinerilor, giocurile olimpiţe a tineretului european debutarâ la Bruxelles, tru veara al 1991, şi la Aosta, în Italia, doi an’i ma târdziu, iarna. Mesajulu aţistor manifestări easte multu generos şi inspirat, ducânda la unâ aprucheare semnificativă di sportu, întreaţire şi olimpismu. Easte ndreptu că scădzu semnificativ vârsta a multor participanţâ la Giocurile olimpiţe mări, aţeale multu ma cunoscute, ama întreaţirile destinate strictu a tinerilor sum 18 an’i fac ma m’iţ efectile negative ale competiţie şi transformă tut lucurlu într-un gioc, altâ turlie multu serios. Olimpiţli tiniri suntu vidzuţ, fără niţe unâ şideare pi dauâ, ca v’initori competitori tru întreaţirile sportive ţi va-s atragâ intirease multu mări, mediatizare mondială şi fonduri di pâradz incredibile. Mulţâ di competitoril’i ţi ţricurâ dzâle trâ mirache la Braşov, tru munţâil’I a Româniil’ei, sum ţercl’urile olimpiţe di iarnă, va-s agiungâ ică suntu deja nume ţi conteadză tru istoria cama multu olimpică a unor sporturi di mare atractivitate şi muşuteaţâ. Tru arhiusita a întrtiţearil’ei di la Braşov, succesulu avea forma a cifrilor: aproapea unâ m’il’e di participanţâ, vârâ 350 di medalii, 45 di state. La final, succeslu înseamnă mulţan’iisirea a finalizaril’ei cu ghine a unui efortu însimnat, bucuril’a a adunaril’ei cu soţâl’i, cu năi soţ şi colegi di competiţie, tut lucurlu la unâ vârstă tru care v’initorulu si scrie cu speranţe. Tute decursirâ fără sincope poate sâ si dzâcâ la final, iara aprecierile a participanţâlor sunt di aţeale ma bunile. Fu unâ turlie di carnaval a neauâl’ei, cu multă căldură şi exuberanţă, ca unâ vacanţă tricută pi pârtia di schi, pi piste ică pi gl’eaţă, într-un decor cu bradz şi cu Martin, ursul carpatin. Easte ţea ma avdzâta figură a Giocurilor olimpiţe a tineretului european, di afom’ia că easte mascota aţistei andâmusire. Easte un personaj ahoria di simpatic, ţi sumarâde, tru stran’e ţi pitrec la tricolorul românescu. Easte pi schiuri, pi patine, ţâne întru mână unâ crosă ică unâ tufehce di-tru probile di biatlon, în poziţii agile di sportiv serios. În total suntu 8 imaghini cu Martin olimpiculu a iarnâl’ei, de faptu supranuma a lui easte ursul carpatin, şi iţe imaghine corespunde a unei probâ di aţeale 8 a întreaţirilor a tinirilor di 14-18 an’i, di la Braşov: schi alpin, schi fondu, biatlon, hochei pi gl’eaţă, ansărituri cu schiurile, patinaj viteză, patinaj artistic şi başi modernul snowboarding. Alantâ olimpiadă di iarnă a tineretului european va sâ si desfăşoarâ piste doi an’i, tru Austria şi Liechtenstein.

24.feb.2013,



Autor: Marius Tiţa



Armânipsire: Hristu Steriu

, 24.02.2013, 11:46

Protestu
Focus Sunday, 04 February 2024

Protestu

Tu unâ vâsilíi cu dimucrațíi funcționalâ ș-di tradițíi, nu lipseaști s-aibâ protestu. Nu că nu lipseaști s-facâ, ama că suțietatea...

Protestu
Diznău ti polimlu a dronilor
Focus Sunday, 28 January 2024

Diznău ti polimlu a dronilor

Sâ ștíi că pulematili crescu aflarea di năi tehniț ș-materiali, acțelereadzâ anvițarea...

Diznău ti polimlu a dronilor
Davos, pirmith sh-dealihea
Focus Sunday, 21 January 2024

Davos, pirmith sh-dealihea

Tu lumea politicâ ș-a ligâturlor internaționali di puteari, Davos, stațiunea ditu Alpilli elvețieñi, easti unâ andamusi a nai ma vârtoșlor...

Davos, pirmith sh-dealihea
Nai ma electorallu anu
Focus Monday, 08 January 2024

Nai ma electorallu anu

Tu Româníi, vâsilíi membrâ ali Uniuni Evropeanâ și ali NATO, sistemlu electoralu da patru turlíi di alidzeri naționali. Prota chi prota va...

Nai ma electorallu anu
Focus Thursday, 04 January 2024

Un anu di focu şi sãndzã

Anlu sbitiseaşti cu disvãrtearea a aţiloru dauã polimi, aţelu ditu Ucraina şi aţelu ditu...

Un anu di focu şi sãndzã
Focus Thursday, 28 December 2023

Cumitia ți u-alâxi lumea

România easti prota vâsilii dit Apirita ali Evropâ ți intră sum un reghim comunistu di turlii stalinistâ, dupâ Doilu Polimu, ş-easti ațea...

Cumitia ți u-alâxi lumea
Focus Tuesday, 19 December 2023

Cumitia Româñã

După 34 di añi, știm, icã ași cumu pistipsimu, ti Cumitia româñă ditu andreu 1989. Pastorul reformat maghiar Laszlo Tokes di Timișoara avea...

Cumitia Româñã
Focus Sunday, 19 November 2023

Dzua a Culturăl’ei Națională, în România

La 16 brumar/noiembriu 2010, parlamentarili români adopta un proiectu di nom prin care 15 ianuariu, dzua nașterilei a poetului Mihai Eminescu,...

Dzua a Culturăl’ei Națională, în România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company