Matima-a Afganistanlui

Marius Tiţa, 29.08.2021, 13:51

Traghedia tru disvărteari ditu Afganistan easti ună ţi năpoi s’faţi. Şi nu di aieri, di adză şi niţi di 20 ică 25 di añi, că di aproapea dauă seculi. Tru 1841, tamamu aoa şi 180 di añi, Kabulu aputrusitu di armata engleză fu loatu cu asaltu di ună tăbăbie fuviroasă di afgani ţi mutară caplu. Britaniţlli avea vinită s’alăxească liderlu di Kabul, favorabilu aruşilor, di băgară un cumăndaru slab, pi cari fură anănghisiţ s’lu andrupască cama di doi ani. Cumitia-a afganilor născărsi tuti aestea, lu-vătămară conducătorlu arusu băgatu di englezi ama şi tutu truplu expediţionar englez, maş yeaturlu hiinda alăsat tru bană şi tru libertate, tra s’mărturisească prişcăviili ţi li avea vidzută. Fostul emiru s’turnă la cumăndusearea-a Afganistanului tră nica dauă decenii, tu bitisita a curi ghiuşbilea tru mplină glorie, trapsi mănă di la politica anti-britanică. Tuti aesti catandisi nă si par cunuscute tra atea că năpoi s’feaţiră cu insistenţă tru istoria aluştoru ditu soni două secole ică a aţiloru ditu soni dauă dechenii. Liderllii fugu ş’năpoi s’toarnă, aesta cara nu suntu vătămaţ, forţi di nafoara a sinurloru s’adună să’lli bagă sumu ascultare pi afgani, deapoa s’tragu cicăldăsiţ, askeri informale di arăsculaţ agiungu armati azvingătoari.

Năuăţli istoriţi cum băgarea cu zorlea a putearillei americane, apariţia’a ideologiiloru politiţi, cum comunismulu sovietic, ică a aţilorur religioase, cata cum fundamentalismul islamic, suntu alăxerli goali ditu paradigma istorică afgană. Altă turlie, liderllii di Kabul s’alăxesscu ică suntu vătămaţ, cu ică fără ndrupari externă, regimurle politiţi, insurgenţele şi contrainsurgenţele yin ună după alantă, daima câte ună forţă xeană yini cu mări hărgi şi fugu ayuñiusiţ şi cu chireari. Ti momentul ţi lu avemu dininti va să zburască multu şi ici ghini. Toradioara, muabeatea easti la nivel di prinţipii, kiro tu cari situaţia easti tru ună cabaia pi iruşi evoluţie. Armata americană lipsea tra s’tragă ama nu fără rezolvarea, ninti di fudzeari, a tutuloru prublemilor işiti tu videală tru ateali dauă decenii di implicari tru Afganistan. Cadealihea, talibanilli viniră ca inamiţ a americanilor tăş tru 2001, după atentatele ditu 11 di yismăciuni, Afganistanlu taliban hiinda nicukirlu al Ben Laden şi a organizaţiillei teroriste Al Qaida, autorii a lăhtărăoasiloru atentate. Aestu averu fu alăsatu nanăparti kiro di dauă decenii, până când “cartea di pălteari” nă pitricu la contractul iniţialu. Cându vidzură că avea vinită tra s’nu şeadă dipu multu, ca englezllii aoa şi 180 di ani, americanllii s-ayuñiusiră s’fugă, ama alăsară dinăpoi investiţii babageani, ună societate cari ahurhea s’acaţă calea ali democraţie, echipament militar performant şi una cale niaştiptatu di elefteră tră talibañilli avinaţ di la puteari tru 2001.

Tru Afganistan lucreadză păn tru soni, ună niacumtinată insurgenţă, cari s’adapteadză cu kirolu. După avinarea-a sovieticilor, insurgenţa dizvultă valenţili islamiţi, aşi că tora putem s’nă aştiptămu ca talibanii s’agiungă pi unu livelu di prişcăville babageană, zori ti străxeari, catacum atea cari caracterizeadză ISIS. Dimensiunea strateghică a apofasiloru ditu kirolu di ma napoi va s’hibă akicăsită ma amanatu, ama efectili tactiţi suntu di mari actualitate. Ârmânânda tru Afganistan, fără s’nidzemu pi sucăkili di la Casa Albă ică tru cartierlu gheneralu al NATO, dukimu că ritrădzearea lipsea s’hibă ndreaptă cama minuţişu, simfunizatu, eşalonat şi cu preayalea, cu pruvideri limbidz mutrinda purtarea-a personalui şi a tehnicăllei militară, cum şi priloarea-a putearillei. Acă poate s’hibă lugursită că administraţia dimocratică a Afganistanului lipsea s’cumăndusească văsilia, ma largu, easti zori ti pistipseari că nu avea informaţii ică şubei mutrinda iruşea talibană şi darea instantanee a cumăndusearillei afgane şi a nauăllei askeri, ghini şi scump antrenată di cătră aliaţllii occiditutali. Ritrădzearea tru ună ti nipistipseari aradă pseftă, dinintea a unui inamic călisitu canda s’aputrusească, nu poati s’hibă ntimilleată di niţi ună evoluţie nipruvidzută. Easti un eşecu a capacitatillei minimală di informari şi di analiză politică şi di securitati, easti eterna niakicăseari a unăllei matimă pi cari istoria daima tutu nă u spusi, cu babageanlu păhă a fănicolui uminitaru.

Autoru: Marius Tiţa

Armânipsearea: Taşcu Lala