Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

NATO, la Madrid

Tamamu aoa şi 25 di añi, tru alunaru 1997, un Summit NATO s’dizvărtea, tră prota oară Madrid. Secretar genearal al NATO eara spaniolu Javier Solana, Bill Clinton eara prezidentulu a Statelor Unite iar Jacques Chirac cumăndusea Franţa. Acă maş cătu avea simnată, Paris, un tăxitoru Act Fondator a ligăturloru cu NATO, Rusia nu fu reprezentată, la aestu summit, di hărăcoplu prezidentu Boris Elţîn.

NATO, la Madrid
NATO, la Madrid

, 03.07.2022, 12:41


Madrid, tru 1997, loară multu vruta căliseari ti aderari la NATO protili văsilii ditu fostul Tratat di Varşovia, a văsiliiloru comuniste până tru 1989. Eara călisiti Polonia, Ungaria şi Cehia, nu şi România. Nă aduţemu aminti imaginile cu prezidentulu Chirac anvirinatu, cilăstăsindalui tră călisearea a Româniillei, şi prezidentulu Clinton, imiru şi nianduplicatu. România vrea s’hibă călisită dupu 5 ani, tru 2002, la protlu summit NATO ţănut tru ună fostă văsilie comunistă, la Praga. La Madrid, tru 1997, catandisea tru Est şi tru regiunea ali Amarea Lae eara isihă şi s’duţea pi calea atea buna.


După 25 di ani, aestă catandisi easti acutotalui alăxită: România şi Vărgăria suntu tru NATO, tru Ucraina şi tru Amarea Lae s’dizvărteaşti un polimu di fuvirseari di nai ma infamă speţă, cathi dzuă s’facu crimi lăhtăroasi di polimu, pe teritoriul a Europăllei, tru Ucraina, kiro tru cari Rusia fuvirseaşti statili NATO inclusiv cu armatli nucleare.



După 25 di añi, dinintea-a aluştoru provocări ti nipistipseari, NATO ahărdzeaşti ună reacţie ahăndoasă, sertă şi profesionistă. Tră apofasili di Madrid, ditu aestu an, lucrară diplomaţllii, militarllii, economiştilli, specialiştilli ditu NATO şi ditu cathi ună ditu arada a aţiloru 30 di stati membre. Tru aestu kiro, nai ma dizvoltate văsilii ditu lume, nai ma vărtoasi democraţii, promotorllii a ndrepturilor a omului, lucreadză tru ună logică di polimu şi tru ună turlie ţi nu ari căsuri. Cu tuti minduerli ahoryea, orlea zorlea di arada cându easti zborlu di văsilii cu ndrepturi internaţionale şi sinferuri zonale, NATO să spuni ca un grup hăirlăticu, dişcllisu, cari lucreadză simfunu cu prinţipiili statuate, aprukeati şi andrupăti di ţuţ. Practic, easti aţea ţi vreamu şi aştiptam di la NATO: unitate, ascumbuseari şi hăirlătică. Şi tutu tru un registru di tiñie a individualitatillei, nămuzillei şi suveranitatillei a cathi unlui ditu membrilli a llei, cari ţi s’hibă mărimea şi putearea.



Catandisea la cari s’agiumsi di itia a aputrusearillei ali Rusie contra a unlui stat independentu şi suvearan ditu Europa, un stat cari şi spusi limbidu orientarea pro-occidintală, da ndriptate a aţiloru cari daima mutriră cu frică cătă Estulu fostu sovietic a Europăllei şi cari feaţiră gaereţ tră s’li crească ligăturli di suţălle cu Rusia. Tutunăoară alăxerli di abordare di partea ali Moscovă, cari dusiră la catandisea di maximă mintireaşi ditu aestu kiro, suntu mutriti cu ngătanu, cu multu gaile şi cu ună rapidă reacţie concretă.



NATO u ari borgea ti securitatea a tutulor membrilor a llei şi ari tuti capacităţile difensive şi di reacţie ţi suntu ananghi. Atea ţi au tru vreari văsiliili NATO easti iriñea şi colaborarea. Tru idyiul kiro, au axizearea a unei reacţii hăirlătiţi şi rapidi tru cazlu a iţi agresiuni ică atacă. Tute aesti s-vidzură tru apofasili istoriţi loati la summitul NATO di Madrid. Ti tuti aestea zbiuraşti călisearea faptă ali Suedie şi Finlandă tra s’intră tru NATO. Suedia poati si s’alavdă cu ună neutralitate di secole iara Finlanda, fostă posesiune rusă până la Protlu Polimu Mondial. Tru coasta ali Uniuni Sovietică, Finlanda daima trapsi măna di la iţi minteari di partea a vărnăllei tăburi tu kirolu a Polimului Araţi. Tuti aesti prinţipii filotimi, cari eara pi lucru suti di añi, păltiră dinintea ali aputruseari rusă contra ali Ucraină şi a ankisitiloru imperiale, di turlie sovietică ama şi ţaristă, vimturată di Moscova. Ase că adirarea ali Suedie şi a Finlandă la NATO, cu scupolu ti apărarea efectivă, agiumsi ună ananghi, mutrită cum s’cadi la Madrid.


Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala






foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company