Pacea arăvuiturilor/ a ruinelor
În Siria, irinea pare să hibă adusă di mările puterii a lumil’ei bipolară di după doilu polim mondial, Statile Unite a li Americă şi, tora, Federaţia Rusă. Acordul a lor intră în funcţiune cu mări speranţe şi pare să concentreadză atenţia şi eforturile, poate şi bombile, pi distrudzirea teroriştilor di-tru organizaţia autotintitulată Statulu Islamic. Peisajulu a polimului din Siria aduţe cu ună schenă zurlească, mintită tru minte tru care toată lumea alumtă cu toată lumea, până la moarte. Până la moartea a combatanţâlor sau a civililor care vor să băneadză în Siria, nu să moară sau să omoară pi alţâ. Şi başi până la moartea cui ţi s-hibă nu-l’i place a vârnui giudicător ad hoc di-tru organizaţia teroristă, di aform’ia că aesta easte filosofia teroriştilor musulmani care ocupară ună mare parte a Siril’ei. Nimusulman sau musulman, credincios sau indiferentu, tinir sau bitârnu, xen sau cunoscut, plasma/soie sau turistu în Paris, cariţis-hibă merită să moară, în concepţia teroriştilor ţi şi-au faptă stat în Siria şi Irak. Aclo şi tricutulu merită să moară, şi până şi ruinile/arăvuiturile/urval’le sunt măchilipsite, pi iurnec a oamin’ilor.
Marius Tiţa, 29.02.2016, 19:12
Nu easte ună figură di stil, statuile şi aravuiturile/ruinile antichitatil’ei mâlâmâsită di pi aţiste locuri, ţeale ţi au străbătută etile tra să nă îmbogăţească şi s-nâ facă ma avută bana şi civilizaţia, sunt decapitate, spindzurate, împuşcate cu tufechea, aruncate în aer şi în foc, exact ca oaminil’i. Ma mult di ahât, în Siria acţioneadză sute di grupări militarizate care au ţeale ma diversile intenţii. Prota oară, sunt forţile di opoziţie care alumtă contra reghimului a preşedintelui Bashar al-Assad, sau a ţea ţi mai arămase di el. El’i arhiusiră primil’i alumta, nimatasuportânda situaţia, şi tut el’i sunt primil’i care au acceptată acordul di dănăsire a focului negociat di ruşi şi american’i. Fără să aibă tamam pi America di partea l’ei, opoziţia faţă di liderulu di la Damasc avu sa strâxească, pi di alta parte, bombardamentile a aviaţil’ei rusa care apofasi tra să intervină tru polimulu confuz din Siria. Paradoxal, puterile externe care apofăsiră curmă v’isulu urut, coşmarulu teroristu din Siria şi Irak si concentrară ma mult pi teritoriul a unor adversari tradiţionali. Supărată, mplină di ignate di dzăţ di an’i, pi kurdzâl’i di pi propriul a l’ei teritoriu, Turchia îl’i bombardează pi kurdzâl’i din Siria, care si vidzură aproapea ca singuril’i alumtători serioşi până la eroismu contra a teroriştilor a Statului Islamic. Rusia aduse ună mare forţă aeriană care-şi feaţe ună nişane, un focus di-tru opoziţia anti-Bashar iara America si spune etimă cândţi s-hibă tra să îl bombardaedză pi preşedintile di la Damasc.
Tru tut atist chiro, teroriştil’i di-tru aşia-numitulu Stat Islamic, inamiculu comun a tot ţi înseamnă civlizaţie ominească, prosperă pi calea a transformaril’ei a liştei numă în realitate concretă. Au capitală, administraţie şi armată, au bănche şi instalaţii petroliere, fac justiţie di ev mediu sândziros ama comerţu internaţional modern, au presă şi aproapea tut tsi poate s-aiba ananghe un stat adevărat. Teroriştil’i vatăma oamin’i, distrug civilizaţie, atacă statile europeane acasă la eale, circulă iu vor el’i, si extindu în alte ţări şi continente. Şi toate aestea par să nu hibă deranjate di munţâl’i di bombe pi care mările puteri implicate tru polimulu din Siria si giură că l’i-au arucată contra lor sau di misurile loate di Europa însândzirată faţă di teroriştil’i din Siria sau di pi propriul a lor teritoriu. Easte un spectacol sinistru, nipruvidzut di analişti sau clarvidzători, care continuă cu ună virulenţă di serial aflat tru aţea ma buna perioadă a lui. Nu să ştie dip ghine care faţe polimulu din Siria ama să sperăm că macarim va sa ştim care feaţe pacea. Acordul negociat di SUA şi Rusia are ocazia să spună a lucrilor pi numă şi să aducă irine a oamin’ilor şi istoril’ei di-tru muşata Sirie, şi să îl’i avină teroriştil’i tru negura a minduiril’ei di iu un accidentu absurd a civilizaţil’ei umană lâ avea permisă să iasă. Autor: Marius Tiţa
Armanipsi: Hristu Steriu