Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Papa, omlu

Hâbarea că Papa lo apofase să si retragă di-tru aestă analtă funcţie fu aprucheatâ cu multă achicâsire din partea a tutulor. Josef Ratzinger, ţi sluji ca papă cu numa di Benedict an XVl-lea, nâ aduse aminte că insuşi analtul suveran pontif easte tut un om. Nu easte puţân lucru, cama multu că oamin’il’i nu ştea dip ghine ţi easte papa, un şef di stat, un lider spiritual, un preftu care prinde să li mpilteascâ pi daule? Niţe trâ decizia al papa nu ştim care poate s-hiâ ţel mai uidisitlu zbor, demisie, abdicare, retradzire ică, ma omeneaşte, renunţare. Tut di renunţare zburâ şi papa, di renunţarea la funcţia di episcop a Româl’ei şi succesor a Sâmtului Petru. Papa si mai numeaşte şi suveran pontif, di la latinescul pontifex maximus, ţel ma marle di pontifi. M’ergânda pi linia istoril’ei sau a lingvisticâl’ei, pontif înseamnă “constructor di apunţâ”, iara papa easte aţel care, spiritual, uneaşte oamin’il’i, aruncânda punţâ piste hauâ. Tut omeneaşte, trun dzâlile a noastre, arhiusi căftarea şi lansarea tru mplină atenţie mondială a posibililor resorturi şi ascumtişurii a ţistei decizie. Omeneştile probleme di sănătate şi di vârstă niintată arămasirâ codaşe, în favoarea unora multu ma spectaculoase, probleme di trecut nicunoscut, rapoarte secrete, presiun’i oculte.

Şi cu tute aeste, oamin’il’i achicâsirâ că, la 85 di an’i, easte normal să fudz din calea ale administraţie strictâ, mare consumatoare di chiro timp si energhie şi să ti torn’i la rugăciune şi reflecţie, specifiţe a activitatil’ei relighioasâ, cama multu la un ahtare nivel. După 8 an’i, Benedict al XVl-lea are dor dupu aţeale spirituale a banâl’ei bâsericchascâ şi decise să alasâ sarţina a pontificatului a altora ţi pot să aducă altu spirit şi unâ altă energhie a ghestionaril’ei a banâl’ei a ţilor 1,2 miliarde di credincioşi catoliţi şi a multu marilui sistem reprezentat di bâsearica catolică. Aţel ma invocatlu precedentu a unui ahtare ghestu dipune tru negura secolilor, tru 1294 ma exactu, iara ţel care dipuse di pi scamnul a Sâmtului Petru eara papa Celestin al V-lea, sanctificat şi sărbătorit pi 19 mai di credincioşil’i catoliţ. Detalii dispre ghestul similar di amuşi mai ghine di 7 secole nu si aflâ lişor.

Sâ ştie, cu tute aeste, că papa Celestin al V-lea eara un mare pustnic, aleptu să hibâ papă după 2 an’i di discuţii întră cardinal’i. Numa lui eara Petru din Morrone, după muntile iu avea adratâ un schit di pustniţ. Petru constitui şi un ordin călugărescu multu strictu, numit a Celestin’lor. Şidzu pi analtul tron di la Vatican maşi 5 meşi ama renunţă multu aghon’ea, în cursul a tut aţiluiaşi an 1294, fără să poată si nveaţâ cu nalile responsabilităţ. La ma puţân di 2 dechenii di la şcurtul a lui pontificat, Celestin al V-lea fu mutat tru arada a sâmţâlor. Aţistu caz nu easte singular tru istoria a Vaticanului ama easte aţel care da a actului a demisil’ei aspectul voluntar, ţi nu lipseaşte să l’ia vârâ aprobare. Istoria a papalitatil’ei are başi şi un papă Benedict, al lX-lea, care demisionă şi apoia vru di ma multe ori să si toarnâ pi tron. Putem sâ lughursim, aşi ma, că există un hirescu cu arădăţin’i istoriţe în situaţia di la Vatican, lucârle hiinda multu ghine reglementate ţi cara că procedura nu mata funcţionă di 7 secole. Ca şi credincioşl’i, şi slujitoril’i ale bâsearicâ suntu tut oamin’i, cu puterile şi slăbinţile a lor, tru tut aestu efortu di sâ-l’i uneascâ pi oamin’i cu apunţâle a spiritului.

15.02.2013



Autor: Marius Tiţa



Armânipsire: Hristu Steriu

, 15.02.2013, 11:44

Hâbarea că Papa lo apofase să si retragă di-tru aestă analtă funcţie fu aprucheatâ cu multă achicâsire din partea a tutulor. Josef Ratzinger, ţi sluji ca papă cu numa di Benedict an XVl-lea, nâ aduse aminte că insuşi analtul suveran pontif easte tut un om. Nu easte puţân lucru, cama multu că oamin’il’i nu ştea dip ghine ţi easte papa, un şef di stat, un lider spiritual, un preftu care prinde să li mpilteascâ pi daule? Niţe trâ decizia al papa nu ştim care poate s-hiâ ţel mai uidisitlu zbor, demisie, abdicare, retradzire ică, ma omeneaşte, renunţare. Tut di renunţare zburâ şi papa, di renunţarea la funcţia di episcop a Româl’ei şi succesor a Sâmtului Petru. Papa si mai numeaşte şi suveran pontif, di la latinescul pontifex maximus, ţel ma marle di pontifi. M’ergânda pi linia istoril’ei sau a lingvisticâl’ei, pontif înseamnă “constructor di apunţâ”, iara papa easte aţel care, spiritual, uneaşte oamin’il’i, aruncânda punţâ piste hauâ. Tut omeneaşte, trun dzâlile a noastre, arhiusi căftarea şi lansarea tru mplină atenţie mondială a posibililor resorturi şi ascumtişurii a ţistei decizie. Omeneştile probleme di sănătate şi di vârstă niintată arămasirâ codaşe, în favoarea unora multu ma spectaculoase, probleme di trecut nicunoscut, rapoarte secrete, presiun’i oculte.

Şi cu tute aeste, oamin’il’i achicâsirâ că, la 85 di an’i, easte normal să fudz din calea ale administraţie strictâ, mare consumatoare di chiro timp si energhie şi să ti torn’i la rugăciune şi reflecţie, specifiţe a activitatil’ei relighioasâ, cama multu la un ahtare nivel. După 8 an’i, Benedict al XVl-lea are dor dupu aţeale spirituale a banâl’ei bâsericchascâ şi decise să alasâ sarţina a pontificatului a altora ţi pot să aducă altu spirit şi unâ altă energhie a ghestionaril’ei a banâl’ei a ţilor 1,2 miliarde di credincioşi catoliţi şi a multu marilui sistem reprezentat di bâsearica catolică. Aţel ma invocatlu precedentu a unui ahtare ghestu dipune tru negura secolilor, tru 1294 ma exactu, iara ţel care dipuse di pi scamnul a Sâmtului Petru eara papa Celestin al V-lea, sanctificat şi sărbătorit pi 19 mai di credincioşil’i catoliţ. Detalii dispre ghestul similar di amuşi mai ghine di 7 secole nu si aflâ lişor.

Sâ ştie, cu tute aeste, că papa Celestin al V-lea eara un mare pustnic, aleptu să hibâ papă după 2 an’i di discuţii întră cardinal’i. Numa lui eara Petru din Morrone, după muntile iu avea adratâ un schit di pustniţ. Petru constitui şi un ordin călugărescu multu strictu, numit a Celestin’lor. Şidzu pi analtul tron di la Vatican maşi 5 meşi ama renunţă multu aghon’ea, în cursul a tut aţiluiaşi an 1294, fără să poată si nveaţâ cu nalile responsabilităţ. La ma puţân di 2 dechenii di la şcurtul a lui pontificat, Celestin al V-lea fu mutat tru arada a sâmţâlor. Aţistu caz nu easte singular tru istoria a Vaticanului ama easte aţel care da a actului a demisil’ei aspectul voluntar, ţi nu lipseaşte să l’ia vârâ aprobare. Istoria a papalitatil’ei are başi şi un papă Benedict, al lX-lea, care demisionă şi apoia vru di ma multe ori să si toarnâ pi tron. Putem sâ lughursim, aşi ma, că există un hirescu cu arădăţin’i istoriţe în situaţia di la Vatican, lucârle hiinda multu ghine reglementate ţi cara că procedura nu mata funcţionă di 7 secole. Ca şi credincioşl’i, şi slujitoril’i ale bâsearicâ suntu tut oamin’i, cu puterile şi slăbinţile a lor, tru tut aestu efortu di sâ-l’i uneascâ pi oamin’i cu apunţâle a spiritului.

15.02.2013



Autor: Marius Tiţa



Armânipsire: Hristu Steriu

Foto; Library of Congress / unsplash.com
Focus Monday, 07 April 2025

Lumea după taxili Trump

Canda vrea tra s’hibã un filmu ţi eara tu aradã ti lansari, un filmu americanu tru cari aţelli arăilli suntu azvimţã şi, tru aestu aradã,...

Lumea după taxili Trump
Foto: Ant Rozetsky / unsplash.com
Focus Monday, 17 March 2025

Kindurita-a comunismolui tru Europa ditu Apiritã

Debatulu a istoriţloru plãseadzã nkisita cu triţearea la comunismu a Apiritãllei ali Europã tru meslu şcurtu 1948, cându comuniştilli...

Kindurita-a comunismolui tru Europa ditu Apiritã
Patriarhia Română (Foto: facebook.com/PrimariaSectorului4)
Focus Monday, 10 February 2025

Ortodoxia la români

Alithili isãki cu ţifri nu potu s’hibã limbidu apufusiti, maxus cându easti zborlu di pistusini, ama ştimu că bãnãtorlli ali Românie sã...

Ortodoxia la români
Afiş expo Dacia-Olanda-coif
Focus Tuesday, 04 February 2025

Alimura/mpãrdarea şi naţiuni tru eta XXI

Ditu veclliulu kiro. Oamiñilli eara cu mpurdarea. Mpurdarea, furarã, vãtãmarã, feaţirã zñie. Daima eara zilipstu ţi avea alantu, și nu...

Alimura/mpãrdarea şi naţiuni tru eta XXI
Focus Sunday, 26 January 2025

Unia româñiloru

Româñlli daima bãnarã tu locãri arãdãpsiti arhotaru, anvãrliga a Munțãloru Carpaț. Aesta alãsã toru ti adunarea stogu a bãnaticlui,...

Unia româñiloru
Focus Saturday, 18 January 2025

Premisili a unlui an nielectoralu

Punctul maximu di atracție fură prezidențialili ditu Rusia și aţeali ditu SUA. Dialihea, nu ari niţi vără uiduseari anamisa di eali, niţi...

Premisili a unlui an nielectoralu
Focus Sunday, 01 December 2024

Focus

Dukearea a unitatillei națională daima eara la români. Zbura ună limbă romanică, iuţido s’băna, tru Moldova, Valahia ică Ardeal, ică...

Focus
Actualitati Friday, 29 November 2024

Ună ñille

Tricură ună ñille di dzăli, ama nu ditu ună harauuă ică sărbătoari cu noimă ti di Cărciunu, ama ditu ună taxirati, ditu ună traghedie...

Ună ñille

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company