Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Papa, omlu

Hâbarea că Papa lo apofase să si retragă di-tru aestă analtă funcţie fu aprucheatâ cu multă achicâsire din partea a tutulor. Josef Ratzinger, ţi sluji ca papă cu numa di Benedict an XVl-lea, nâ aduse aminte că insuşi analtul suveran pontif easte tut un om. Nu easte puţân lucru, cama multu că oamin’il’i nu ştea dip ghine ţi easte papa, un şef di stat, un lider spiritual, un preftu care prinde să li mpilteascâ pi daule? Niţe trâ decizia al papa nu ştim care poate s-hiâ ţel mai uidisitlu zbor, demisie, abdicare, retradzire ică, ma omeneaşte, renunţare. Tut di renunţare zburâ şi papa, di renunţarea la funcţia di episcop a Româl’ei şi succesor a Sâmtului Petru. Papa si mai numeaşte şi suveran pontif, di la latinescul pontifex maximus, ţel ma marle di pontifi. M’ergânda pi linia istoril’ei sau a lingvisticâl’ei, pontif înseamnă “constructor di apunţâ”, iara papa easte aţel care, spiritual, uneaşte oamin’il’i, aruncânda punţâ piste hauâ. Tut omeneaşte, trun dzâlile a noastre, arhiusi căftarea şi lansarea tru mplină atenţie mondială a posibililor resorturi şi ascumtişurii a ţistei decizie. Omeneştile probleme di sănătate şi di vârstă niintată arămasirâ codaşe, în favoarea unora multu ma spectaculoase, probleme di trecut nicunoscut, rapoarte secrete, presiun’i oculte.

Şi cu tute aeste, oamin’il’i achicâsirâ că, la 85 di an’i, easte normal să fudz din calea ale administraţie strictâ, mare consumatoare di chiro timp si energhie şi să ti torn’i la rugăciune şi reflecţie, specifiţe a activitatil’ei relighioasâ, cama multu la un ahtare nivel. După 8 an’i, Benedict al XVl-lea are dor dupu aţeale spirituale a banâl’ei bâsericchascâ şi decise să alasâ sarţina a pontificatului a altora ţi pot să aducă altu spirit şi unâ altă energhie a ghestionaril’ei a banâl’ei a ţilor 1,2 miliarde di credincioşi catoliţi şi a multu marilui sistem reprezentat di bâsearica catolică. Aţel ma invocatlu precedentu a unui ahtare ghestu dipune tru negura secolilor, tru 1294 ma exactu, iara ţel care dipuse di pi scamnul a Sâmtului Petru eara papa Celestin al V-lea, sanctificat şi sărbătorit pi 19 mai di credincioşil’i catoliţ. Detalii dispre ghestul similar di amuşi mai ghine di 7 secole nu si aflâ lişor.

Sâ ştie, cu tute aeste, că papa Celestin al V-lea eara un mare pustnic, aleptu să hibâ papă după 2 an’i di discuţii întră cardinal’i. Numa lui eara Petru din Morrone, după muntile iu avea adratâ un schit di pustniţ. Petru constitui şi un ordin călugărescu multu strictu, numit a Celestin’lor. Şidzu pi analtul tron di la Vatican maşi 5 meşi ama renunţă multu aghon’ea, în cursul a tut aţiluiaşi an 1294, fără să poată si nveaţâ cu nalile responsabilităţ. La ma puţân di 2 dechenii di la şcurtul a lui pontificat, Celestin al V-lea fu mutat tru arada a sâmţâlor. Aţistu caz nu easte singular tru istoria a Vaticanului ama easte aţel care da a actului a demisil’ei aspectul voluntar, ţi nu lipseaşte să l’ia vârâ aprobare. Istoria a papalitatil’ei are başi şi un papă Benedict, al lX-lea, care demisionă şi apoia vru di ma multe ori să si toarnâ pi tron. Putem sâ lughursim, aşi ma, că există un hirescu cu arădăţin’i istoriţe în situaţia di la Vatican, lucârle hiinda multu ghine reglementate ţi cara că procedura nu mata funcţionă di 7 secole. Ca şi credincioşl’i, şi slujitoril’i ale bâsearicâ suntu tut oamin’i, cu puterile şi slăbinţile a lor, tru tut aestu efortu di sâ-l’i uneascâ pi oamin’i cu apunţâle a spiritului.

15.02.2013



Autor: Marius Tiţa



Armânipsire: Hristu Steriu

, 15.02.2013, 11:44

Protestu
Focus Sunday, 04 February 2024

Protestu

Tu unâ vâsilíi cu dimucrațíi funcționalâ ș-di tradițíi, nu lipseaști s-aibâ protestu. Nu că nu lipseaști s-facâ, ama că suțietatea...

Protestu
Diznău ti polimlu a dronilor
Focus Sunday, 28 January 2024

Diznău ti polimlu a dronilor

Sâ ștíi că pulematili crescu aflarea di năi tehniț ș-materiali, acțelereadzâ anvițarea...

Diznău ti polimlu a dronilor
Davos, pirmith sh-dealihea
Focus Sunday, 21 January 2024

Davos, pirmith sh-dealihea

Tu lumea politicâ ș-a ligâturlor internaționali di puteari, Davos, stațiunea ditu Alpilli elvețieñi, easti unâ andamusi a nai ma vârtoșlor...

Davos, pirmith sh-dealihea
Nai ma electorallu anu
Focus Monday, 08 January 2024

Nai ma electorallu anu

Tu Româníi, vâsilíi membrâ ali Uniuni Evropeanâ și ali NATO, sistemlu electoralu da patru turlíi di alidzeri naționali. Prota chi prota va...

Nai ma electorallu anu
Focus Thursday, 04 January 2024

Un anu di focu şi sãndzã

Anlu sbitiseaşti cu disvãrtearea a aţiloru dauã polimi, aţelu ditu Ucraina şi aţelu ditu...

Un anu di focu şi sãndzã
Focus Thursday, 28 December 2023

Cumitia ți u-alâxi lumea

România easti prota vâsilii dit Apirita ali Evropâ ți intră sum un reghim comunistu di turlii stalinistâ, dupâ Doilu Polimu, ş-easti ațea...

Cumitia ți u-alâxi lumea
Focus Tuesday, 19 December 2023

Cumitia Româñã

După 34 di añi, știm, icã ași cumu pistipsimu, ti Cumitia româñă ditu andreu 1989. Pastorul reformat maghiar Laszlo Tokes di Timișoara avea...

Cumitia Româñã
Focus Sunday, 19 November 2023

Dzua a Culturăl’ei Națională, în România

La 16 brumar/noiembriu 2010, parlamentarili români adopta un proiectu di nom prin care 15 ianuariu, dzua nașterilei a poetului Mihai Eminescu,...

Dzua a Culturăl’ei Națională, în România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company