Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Putearea a unei flamburâ

, 10.02.2013, 19:58


Român’l’i şi unguril’i furâ acreditaţ, secole, cu unâ relaţie conflictuală intensă. După 1990, relaţia anamisa di aţeale dauăle state ascăpate di regimurile comuniste avu unâ evoluţie tut cama bună, agiungânda başi un model. Si evoluă di la acordurile ţer dişcl’is” la şedinţile comune a ţilor dauăle guverne, ţânute di dauă ori pi an, alternativ în România şi Ungaria. Tutunâoarâ, tru aţeale dauăle state si află minorităţ importante a populaţil’ei majoritarâ tru alantu stat. Ma că român’l’i di-tru Ungaria suntu în numir nu multu mare, di regulă multu aproapea di frontiera comună, unguril’i din România suntu vârâ 1,5 milioane şi bâneadzâ majoritar în Transilvania. După 1990, România bâgă tru practichie a ţil’ei ma avansatile standarde în materie di protecţie a minorităţilor naţionale care, anamisa di alte, fac ca tru România, caz unic, minorităţle au câte un deputat în Parlamentul naţional. Unguril’i din România, avânda unâ puteare electorală ma însimnată, au multu ma mulţâ reprezentanţâ tru Parlamentul di la Bucureşti, alepţâ pri-tru vot directu, pi listile a Uniunil’ei Democratică Maghiară din România. Creată la şcurtu chiro după cădearea a comunismului, UDMR u dominâ opţiunea di vot a comunitatil’ei şi multu chiro participă la guvernare, tru alianţă cu partidile româneşti. Cadrulu a existenţâl’ei a maghiarilor din România nu easte, cu tute aeste, ahât di simplu.


Tru estul a Transilvanil’ei şi, deci, tru mesea ale Românie, în special tru zona a unor depresiun’i montane, bâneadzâ secuil’i, ţi zburăscu limba maghiară ama cu orighine istorică asupra a cure specialiştil’i nu pronunţarâ ultimul zbor. Easte reghiunea pi care politician’l’i maghiari insistă s-u prezinte ca hiinda Ţinutul secuiescu (loclu a secuilor)”, ţi cara că la recesământul di amu 10 an’i maşi 532 di cetăţeni si declararâ secui. Dinclo di componenta istorică şi culturală evidentă, flamburile şi alte elemente clare di politică si ameastică tru bana a român’ilor şi a maghiarilor, cama multu a ţilor di-tru ţinuturile a secuilor. Unâ flamburâ auto-asumatâ ca hiinda reprezentativâ trâ secui easte afişatâ cu obstinaţie cama multu aclo iu nomurile a Româniil’ei pruved arborarea ofiţială a flamburâl’ei a statului român.


Primăriile sunt locurile predilecte, cama vrutile, cama multu trâ vizibilitatea pi care u da, ama şi trâ încărcătura simbolică di care suntu caracterizate. Putearim si dzâţim că flamburile informale a aşi-dzâsului Ţinut secuiescu” suntu arborate cama multu în spaţiile ofiţiale şi reprezentative a autoritatil’ei statalâ. La nivel ofiţial chentral aestă situaţie irumpse cându ofiţialil’i di la Budapesta intervenirâ tru aestă dispută locală cu acuzaţii grave şi gheneralizante la adresa a statului român, invocânda persecuţii simboliţe la adresa a minoritatil’ei maghiarâ. Inclusiv ambasadorlu maghiar la Bucureşti apăru la televiziun’ile din România pledânda limpid trâ unâ autonomie pi principii etniţe trâ maghiaril’i din România. Altâ turlie spus, trâ crearea a unei zonâ exclusivâ trâ el’i, disigura, sum flambura pi care u adusirâ insistentu în discuţie dzâlile aeste. Autorităţile române reacţionarâ la declaraţiile a ofiţialilor maghiari, cama multu a ţilor di-tru diplomaţia di la Budapesta, ama analiştil’i atrag atenţia şi asupra a ncărcăturâl’ei electoralâ a comportamentului aţistor, cama multu că partidlu aflat la puteare în Ungaria giucă dipriunâ pi cartea a minoritatil’ei maghiarâ di pi teritoriul a viţin’ilor şi pi apelul la fibra naţionalistă a electoratului.


10.feb.2013

Protestu
Focus Sunday, 04 February 2024

Protestu

Tu unâ vâsilíi cu dimucrațíi funcționalâ ș-di tradițíi, nu lipseaști s-aibâ protestu. Nu că nu lipseaști s-facâ, ama că suțietatea...

Protestu
Diznău ti polimlu a dronilor
Focus Sunday, 28 January 2024

Diznău ti polimlu a dronilor

Sâ ștíi că pulematili crescu aflarea di năi tehniț ș-materiali, acțelereadzâ anvițarea...

Diznău ti polimlu a dronilor
Davos, pirmith sh-dealihea
Focus Sunday, 21 January 2024

Davos, pirmith sh-dealihea

Tu lumea politicâ ș-a ligâturlor internaționali di puteari, Davos, stațiunea ditu Alpilli elvețieñi, easti unâ andamusi a nai ma vârtoșlor...

Davos, pirmith sh-dealihea
Nai ma electorallu anu
Focus Monday, 08 January 2024

Nai ma electorallu anu

Tu Româníi, vâsilíi membrâ ali Uniuni Evropeanâ și ali NATO, sistemlu electoralu da patru turlíi di alidzeri naționali. Prota chi prota va...

Nai ma electorallu anu
Focus Thursday, 04 January 2024

Un anu di focu şi sãndzã

Anlu sbitiseaşti cu disvãrtearea a aţiloru dauã polimi, aţelu ditu Ucraina şi aţelu ditu...

Un anu di focu şi sãndzã
Focus Thursday, 28 December 2023

Cumitia ți u-alâxi lumea

România easti prota vâsilii dit Apirita ali Evropâ ți intră sum un reghim comunistu di turlii stalinistâ, dupâ Doilu Polimu, ş-easti ațea...

Cumitia ți u-alâxi lumea
Focus Tuesday, 19 December 2023

Cumitia Româñã

După 34 di añi, știm, icã ași cumu pistipsimu, ti Cumitia româñă ditu andreu 1989. Pastorul reformat maghiar Laszlo Tokes di Timișoara avea...

Cumitia Româñã
Focus Sunday, 19 November 2023

Dzua a Culturăl’ei Națională, în România

La 16 brumar/noiembriu 2010, parlamentarili români adopta un proiectu di nom prin care 15 ianuariu, dzua nașterilei a poetului Mihai Eminescu,...

Dzua a Culturăl’ei Națională, în România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company