Putearea a unei flamburâ
Marius Tiţa, 10.02.2013, 19:58
Român’l’i şi unguril’i furâ acreditaţ, secole, cu unâ relaţie conflictuală intensă. După 1990, relaţia anamisa di aţeale dauăle state ascăpate di regimurile comuniste avu unâ evoluţie tut cama bună, agiungânda başi un model. Si evoluă di la acordurile ţer dişcl’is” la şedinţile comune a ţilor dauăle guverne, ţânute di dauă ori pi an, alternativ în România şi Ungaria. Tutunâoarâ, tru aţeale dauăle state si află minorităţ importante a populaţil’ei majoritarâ tru alantu stat. Ma că român’l’i di-tru Ungaria suntu în numir nu multu mare, di regulă multu aproapea di frontiera comună, unguril’i din România suntu vârâ 1,5 milioane şi bâneadzâ majoritar în Transilvania. După 1990, România bâgă tru practichie a ţil’ei ma avansatile standarde în materie di protecţie a minorităţilor naţionale care, anamisa di alte, fac ca tru România, caz unic, minorităţle au câte un deputat în Parlamentul naţional. Unguril’i din România, avânda unâ puteare electorală ma însimnată, au multu ma mulţâ reprezentanţâ tru Parlamentul di la Bucureşti, alepţâ pri-tru vot directu, pi listile a Uniunil’ei Democratică Maghiară din România. Creată la şcurtu chiro după cădearea a comunismului, UDMR u dominâ opţiunea di vot a comunitatil’ei şi multu chiro participă la guvernare, tru alianţă cu partidile româneşti. Cadrulu a existenţâl’ei a maghiarilor din România nu easte, cu tute aeste, ahât di simplu.
Tru estul a Transilvanil’ei şi, deci, tru mesea ale Românie, în special tru zona a unor depresiun’i montane, bâneadzâ secuil’i, ţi zburăscu limba maghiară ama cu orighine istorică asupra a cure specialiştil’i nu pronunţarâ ultimul zbor. Easte reghiunea pi care politician’l’i maghiari insistă s-u prezinte ca hiinda Ţinutul secuiescu (loclu a secuilor)”, ţi cara că la recesământul di amu 10 an’i maşi 532 di cetăţeni si declararâ secui. Dinclo di componenta istorică şi culturală evidentă, flamburile şi alte elemente clare di politică si ameastică tru bana a român’ilor şi a maghiarilor, cama multu a ţilor di-tru ţinuturile a secuilor. Unâ flamburâ auto-asumatâ ca hiinda reprezentativâ trâ secui easte afişatâ cu obstinaţie cama multu aclo iu nomurile a Româniil’ei pruved arborarea ofiţială a flamburâl’ei a statului român.
Primăriile sunt locurile predilecte, cama vrutile, cama multu trâ vizibilitatea pi care u da, ama şi trâ încărcătura simbolică di care suntu caracterizate. Putearim si dzâţim că flamburile informale a aşi-dzâsului Ţinut secuiescu” suntu arborate cama multu în spaţiile ofiţiale şi reprezentative a autoritatil’ei statalâ. La nivel ofiţial chentral aestă situaţie irumpse cându ofiţialil’i di la Budapesta intervenirâ tru aestă dispută locală cu acuzaţii grave şi gheneralizante la adresa a statului român, invocânda persecuţii simboliţe la adresa a minoritatil’ei maghiarâ. Inclusiv ambasadorlu maghiar la Bucureşti apăru la televiziun’ile din România pledânda limpid trâ unâ autonomie pi principii etniţe trâ maghiaril’i din România. Altâ turlie spus, trâ crearea a unei zonâ exclusivâ trâ el’i, disigura, sum flambura pi care u adusirâ insistentu în discuţie dzâlile aeste. Autorităţile române reacţionarâ la declaraţiile a ofiţialilor maghiari, cama multu a ţilor di-tru diplomaţia di la Budapesta, ama analiştil’i atrag atenţia şi asupra a ncărcăturâl’ei electoralâ a comportamentului aţistor, cama multu că partidlu aflat la puteare în Ungaria giucă dipriunâ pi cartea a minoritatil’ei maghiarâ di pi teritoriul a viţin’ilor şi pi apelul la fibra naţionalistă a electoratului.
10.feb.2013
