Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

România, di 15 di añi tru UE

Aoa şi 15 di añi, prota dzuuă a anlui 2007 aduţea ali Românie şampañia ti aderarea la Uniunea Europeană. S’bitisea un proţes lungu şi ndilicatu, ahurhea nica unu, ma limbidzu şi ma hăirlăticu. Putem să spunemu că tuti ahurhiră unăoară cu avinarea a regimlui comunist, tru andreu 1989, şi dişcllidearea a Româniille cătă scena internaţională. Eara mult ti recuperari, regimlu Ceauşescu ankisea, tru añilli ditu soni ună izolare tutu ma sertă.

România, di 15 di añi tru UE
România, di 15 di añi tru UE

, 10.01.2022, 20:49


Di tu ahurhită, după cădearea a comunismului, româñilli ş’băgară ca scupo strategic aderarea la NATO şi la Comunitatea economică europeană, cum u-avea numa, atumţea, Uniunea Europeană di adză. Părea un scupo giunescu ama, pănu tu soni, eara ună nădie di arada. Democratizarea a văsiliillei şi triţearea la economia di păzari eara procese niacumtinati şi simfuni cu sinferlu naţional, tru ndilicata perioadă a “tranziţiillei”. Aestă aleadziri a românilor fu daima vulusită pritu sondaje di opinie iu eara tricuţ cu nai ma marea andrupari ti integrarea europeană.



Tu andreu 1999, la 10 añi di la Revoluţia anticomunistă, România fu călisită s’ahuhrească păzărăpserli di aderare. Proţeslu fu unu mltu ghini ndreaptu, păzărăpserli s’ţănea tu ligătură cu niscănti dosare mutrinda născănti domenii cari, unăoară lugursiti tiñisiti, eara bitisiti şi angrica ca un punctu amintatu. Tru apriiuru 2005, tratatlu di aderari a Româniillei la Uniunea Europeană fu simnatu, Luxemburg, iara, după ratificarea di cătră statili membre ale UE, 25 tru aţel kiro, s’băgă tru practico la 1 di yinaru 2007.


După 15 añi, tute aesti zdrunţinări suntu istorie, şi ună nauă istorie, a proţloru añi añi tru UE, fu angrăpsită. Cu15 di añi ş-cama, atelli fără di nădie şi atelli cari alidzea catandisili nilimbidz, căfta ca aderarea s’hibă amânată, tră aţea că România ghi taha nu eara ndreaptă. Anamisa di argumentele pro-aderari di atumţea eara şi experienţa a alăntor văsilii cari spunea că, di năuntru, convergenţa cu politiţli europene poate s’hibă ma ghini agiumtă tu scupo. Di 15 añi, România recupereadză decalajele andicra di media orgañizaţiillei cu niscănti di tu nai ma dizvoltate state ditu lume. Tutunăoară, România s’integreadză şi funcţioneadză tru ună orgañizaţie europeană complexă cari ma largu easti tu creaştiri.


Uniunea Europeană nu şeadi ici, nu aşteaptă pi vărnu, maxusu că mediu internaţional cunoaşte ună dinamică excepţională şi s’confruntă cu crize niaşteptate şi multu serti. Ti ma pţăn di doi añi di la aderari, omenirea s-ampulisi cu ună criză economică globală, izbucnită tru agust 2008, tru SUA, ama cari zñiipsi şi statele UE.


Ieşearea ali Mari Britañii ditu Uniunea Europeană, primlu eveniment di aestă turlie, easti ună nauă catandisi ndilicată ţi lipsea s’hibă kivernisită di orgañizaţia europeană, tru cari şi România easti membră.


S’nu agărşimu că, tru prima giumitate a anlui 2019, România u avu preşedenţia a Consiliului Uniunillei europene, tră prota oară, şi u feaţi cu hăiri.


Ti amărtie, ditu şingirlu a criziloru ahăndoasi cu cari s-ampulisi Europa şi duñeaua tută yini şi pandimia di COVID 19 ţi u triţemu şi tu aestu kiro.


Isapea a aţiloru 15 añi di la aderarea la Uniunea Europeană easti multu bună, şi nu putea altă turlie s’hibă. Fondurli europene tră aţea că dizvoltare, sum len turlii di cadre şi forme, ti bună fură şi adusiră progres tru România. Cu date concrete, Produslu Intern Brut ali Românie s-triplă, tru sumă totală, iara pi cap di bănătoru agiumsi di aproapea patru ori ma mare. Anaparti di andruparea financiară hăirlătică, ari politici tru tute domeniile economice şi sociale, nica şi di securitate şi di apărare, cari agiutară cabaia ti dizvoltarea şi modernizarea a Româniillei. Şi racordarea a Româniillei la valorli europene easti dit nai ma bune, aesta hiinda, neise, filosofia tră tută politica integratoare a Uniunilli Europene, ahărdzită ti irini şi prucukie, cu tiñisearea-a ndrepturilor di thimelliu a omlui şi prezenţa activă pi sţena internaţională.



Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala




Focus Tuesday, 04 June 2024

Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri

Acă agiumsiră pi arada, dzuuă di dzuuă, aţeali dauă polimi ţi suntu tu amprotusa cu hăbărli di cathi dzuuă, aţelu ditu Ucraina și alantu...

Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri
Protestu
Focus Sunday, 04 February 2024

Protestu

Tu unâ vâsilíi cu dimucrațíi funcționalâ ș-di tradițíi, nu lipseaști s-aibâ protestu. Nu că nu lipseaști s-facâ, ama că suțietatea...

Protestu
Diznău ti polimlu a dronilor
Focus Sunday, 28 January 2024

Diznău ti polimlu a dronilor

Sâ ștíi că pulematili crescu aflarea di năi tehniț ș-materiali, acțelereadzâ anvițarea...

Diznău ti polimlu a dronilor
Davos, pirmith sh-dealihea
Focus Sunday, 21 January 2024

Davos, pirmith sh-dealihea

Tu lumea politicâ ș-a ligâturlor internaționali di puteari, Davos, stațiunea ditu Alpilli elvețieñi, easti unâ andamusi a nai ma vârtoșlor...

Davos, pirmith sh-dealihea
Focus Monday, 08 January 2024

Nai ma electorallu anu

Tu Româníi, vâsilíi membrâ ali Uniuni Evropeanâ și ali NATO, sistemlu electoralu da patru turlíi di alidzeri naționali. Prota chi prota va...

Nai ma electorallu anu
Focus Thursday, 04 January 2024

Un anu di focu şi sãndzã

Anlu sbitiseaşti cu disvãrtearea a aţiloru dauã polimi, aţelu ditu Ucraina şi aţelu ditu...

Un anu di focu şi sãndzã
Focus Thursday, 28 December 2023

Cumitia ți u-alâxi lumea

România easti prota vâsilii dit Apirita ali Evropâ ți intră sum un reghim comunistu di turlii stalinistâ, dupâ Doilu Polimu, ş-easti ațea...

Cumitia ți u-alâxi lumea
Focus Tuesday, 19 December 2023

Cumitia Româñã

După 34 di añi, știm, icã ași cumu pistipsimu, ti Cumitia româñă ditu andreu 1989. Pastorul reformat maghiar Laszlo Tokes di Timișoara avea...

Cumitia Româñã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company