Salutări ditu Ucraina
Easti kirolu a vacanţilor di veară, nai pţănu tru emisfera nordică a globlui, iara elevllii bitisescu cursurile. Şi tru Ucraina măkelărită di Rusia s’bitisescu cursurile, acă multi sculii nu mata suntu ca tu kirolu di ma ninti, neise suntu maş monumenti lăhtăroasi a nibuniillei pritu polimu. Elevlli a şculiillei nr. 134 ditu Harkiv, cari s’ndridzea ti zaeafetea ti bitiseari a cursurilor, s-vidzură fără şcoală, aspartă tru şcurtu, tru protili dzăli a polimlui. Viniră, ama, tru strañili a loru di bal, şi giucară pi terenul di sport, avânda dinăpoi lăhtăroasa arvali a şcolăllei. Suntu imagini ireale ama nu pritu lăhtarea ţi u scot utu migdani, neise ana, pritu puterea pi cari u dimonstreadză, minduinda la yinitor. Cilimeañilli şi părinţăllii a lor suntu apufusiţ să znuească şcoala, va lu znuească Harkivul şi tută Ucraină. Pi pamporea ditu Marsilia iu eara cazaţi, aţelli aproapea ună ñille di arifugaţ ndreapsiră ună şcoală tră cilimeañi cari fudziră ditu văsilia a lor bombardată criminal di Rusia. Şi tru România s’dizvărtescu multe iniţiative ti duţeari ma largu a sculiillei tră cilimeañilli ucrianeni arifugaţ, i online, cu profesorllii armaşi tru văsilie, i tru sălile băgati la dispoziţie di şcolile ditu România ică alti locuri ahărdziti di autorităţ.
Marius Tiţa, 12.06.2022, 17:32
Un tiniru confrate jurnalistu ucrainean, fost elev a şcolliurlor ditu Ucraina, s-mută tru ună conferinţă di presă şi ălli băgă ună ntribari a ministrului di externe al Putin, Lavrov. Andicra di tinirlu jurnalistu ucrainean, hillea al Lavrov nu feaţi studii tru Ucraina şi niti barimu tru Rusia, neise tamam tru America, văsilia pi cari Lavrov tora u fuvirseaşti cu arcarea topi, nica şi nuclear. La balurile di absolvire a hillillei a ministrului Lavrov s-giucă pi fond di muzică bună, nu pe fundal di aruvali di şcoală, afumate di explozii. La conferinţa di presă ditu Turchia, văsilie membră a NATO, jurnalistul ucrainean lu ntribă potentatul moscovit ţi nica fură aruşllii ditu Ucraina, pi ningă yiptu. Lavrov eara tru Turchia tamam tra să zburască ti blocarea şi diblocarea ti exportarea a yiptului lucratu di ucraineni, tru văsilii cari ţănu di aestă resursă alimentară. Di altă parti, gărnul easti mutat di pi agărli aputrusiti ali Ucraină tru hambarele a Rusiillei invadatoare. Idyealui cum elevllii ucraineni, agricultorllii ş-feaţiră lucărlu păn tru capu, siminară yiptulu, adunară birikeatea a diapoa iruşi aputrusiră pricili-bubulidzi, cu aftukinatli a loru ti vătămari oamiñilli, asparsiră şi furară.
Organizaţiile internaţionale şi alţă responsabili ahuhrescu să zburască ti foamite, ti ixikea a născăntoru produse alimentare cari eara adusi ditu Ucraina. Iara polimlu ditu Ucraina agiumsi explicaţie tră multe ixiki şi crizi ţi s’veadi pisti tut tru lumi. Politicieñii şi autorităţli di lenu turlii di arada fac ună isapi dupu protili 100 di dz4li a mandatlui a lor, a activitatillei tră cari fură alepţă. Tricură 100 di dzăli, şi nica ună stămână, di la diclanşarea a invaziillei ali Rusie tru Ucraina iar isapea easti lăhtăroasă, ti nistrăxeari. Tsifrili ş-keru capacitatea di expresie iara specialiştilli canda zburăscu tru vimtu. Nica şi imaginile nă alasă fără zboară, ciudusiţ ti aţea ţi poatoi si s-facă tru aestu secol a yinitorlui, kisaţ di oroare şi ună vărtoasă dukimie di niputeari. Ti amărtie, după 110 dzăli di agresiune absurdă a unăllei ditu ateali nai cama mări puteri militare contra a unui stat indipendintu, membru al ONU, imaginile ditu Ucraina suntu maş cu aruvali, murminte şi cu aruvali-murminte. Iara apandisea la ntribarea a tinirlui jurnalist ucrainean, adresată auşlui funcţionar diplomatic sovietic, easti aplo: tut. Rusia mindueaşti s’fură tutu ali Ucraină şi ucrainenilor tuti, bana, tricutlu şi yinitorlu, ndreptul la existenţă, limba şi adiţli, resursili di iţi turlie, loclu, oamiñilli, mullerli, cilimeañilli şi bărbaţllii, va s-lliu xanangrăpsească istoria şi planurile.
Şi, cu tuti zñiili fapti nica şi cu vătămări, siminate di ruşi tru Ucraina, agrşearea a comunitatillei internaţională, cari pari că s’nviţă cu atrocităţle fapti, ditu Ucraina nă yin imagini di bană muşeată şi normală. Tinirlii valseadză pi aruvali, tru oara multu cu anami anda s’bitiseaşti anlu scularu, cântă diadunu cu Pink Floyd, şi s’minduescu, cu nămuzi, la znuearea a văsiliillei, a banăllei, a şcolliurlor, a agărloru, a yinitorlui.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
