Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Tanke Schön

Dilema a tancurlor tră Ucraina s-ndreapsi. Ghirmănia aproaki pitritearea a “Leopardzălor” pi frontul ditu Ucraina, alti stati, cari avea ahtări mehanii va li pitreacă şi eali. Altă turlie nu s’putea, Ghirmănia adară şi livreadză aestu tancu şi alţă ţi li au nu pot s’li pitreacă că maş cu izinea a producătorlui. Până şi Canada va s’pitreacă ahtări tancuri, di pisti Ocean. Olanda nu ari tancurli ghirmani “Leopard”, tra s’li pitreacă tru Ucraina, ama dimăndă că va s’ancupără maxus ti aestu scupo. Americañilli nu au niţi elli tancuri ghirmani, au tancurli a loru işiş, cu numa Abrams, şi va li pitreacă și elli a ucrainenilor. Francezlli idyea va s’daraă, cu tancurli a lor, Leclerc.

Tanke Schön
Tanke Schön

, 29.01.2023, 18:53


Lituanienilli, daima cu apala al Damoclesov pisupra caplui, pitricură, pritu ministrul a lor di externe, un agiocu di zboară cari anăkisi lumea, di agiumsi cadealihea ună grită di alumtă: Tanke schon! Spusimu di alumtă? Aşi fu aleaptă cu zborlu şi ministra germană di externe, Annalena Baerbock, tru ună declaraţie ti aprobarea germană tră re-exportul a tancurlor “Leopard 2”. Observaţia a llei, tru un cadru european, cum că lipseaşti s’nă alumtămu cu Rusia, nu anamisa di noi, unu alantu, ună ş-ună fu tulmucită à la russe ca ună declaraţie di polimu. Ică ca ună constatare a vărnăllei catandisi di polimu a lumillei occidentale cu Rusia.


Aţea ţi s’ascundi aoa easti polimlu di agresiune declanşat di Rusia al Putin contra a unui stat independentu, Ucraina. Nu easti ananghi di striducători specializaţ, acţiunea militară ali Rusie contra ali Ucraina easti simfună cu naima clasiţli spuneri a polimlui di agresiune. Ahâtu kiro câtu topili cad pi casili ditu locărli ali Ucraina, victima ari ndreptul s’caftă şi să’lli si da agiutoru.


Atea ţi caftă Rusia a comunitatillei internaţionali easti ca văsiliili civilizate şi democratiţi să s’priimnă fără gaile pi geadei tu kirolu anda Ucraina easti călcată ncicioari şi kisată cu goadi fără ñilă di ună haită preşcavă. Tru aesti văsili cari tiñisescu ndrepturile a omlui, nidarea asistenţăllei easti unu alathusu cutugursitu sertu di societate, cara nu, neise nica şi ună infracţiune.


Atea ţi caftă Rusia easti s’hibă alăsată să’şi facă di cap după idei personale, multu nfărmăcoasi, nica şi ca văr fănico, tră atelli di anvărliga ică atelli di năuntrulu ali Rusie. Ti atea, un tsunami di interpretări şi apostrofări s’azvurnuescu daima di cătă Moscova, cu nai ma serti şi greali opinii şi declaraţii publiţi. Raportarea la tricut poati să s’facă maş cara istoria easti multu ghini cunuscută. Tora, informația urdină aproapea ună ş-ună, cu un tilefunu mobil poț s’pitreţ nyie, tu lumea tută, un evenimentu, ună luyurie, un protestu, ună demonstrație, ună cumitie, ună apautruseari, bombardarea a niscăntoru blocuri di casi di oamiñi iriñeatiţ. Ună imagini faţi cât ună ñille di zboară, daima să spuni. Ună imagine tru minari, și cu iho, spuni tutu. Neise, năpoi arkişurămu cătă justificarea pi cari u dukeşti iţi omu di bună-dukimie. Ama catandisea easti limbidă, himu dinintea a unlui polimu di fuvirseari dupu tuti definițiile cunuscute iara di aproapea un seculu, polimlu easti interdzăsu ca ună hălati ti ndridzeari pruvlemili internaționale. Dealihea, tut di un secol să știe că nu ari nica un mecanism cari s’caftă tiñisearea a legislațillei internaționale mutrinda curmarea a polilui.


Prezența Rusillei ca membru permanent tru Consiliul de Securitate al ONU scoasi acutotalui organizația mondială ditu menga publică a aluştoru 11 di meşi, di când Rusia u agudi Ucraina. Cara tru ahurhită s’ari cilăstăsită ţiva pritu structurile ONU niambudyiusiti nica di votlu ali Rusiei, tru scurtu kiro organizația di New York agiumsi nihăirlătică şi agărşită. Tuti aestea nu nkeadică alanti văsilii, comunitatea internațională, s’da apandisi ti căftărli di anarmari vinite di cătă Kiev. Easti lucărlu golu ţi potu s’lu facă, s’agiută Ucraina s’dănăsească invazia arusă. Ti atea, căbatea arcată multi ori arada că pritu aestu agiutoru văsiliili democratiţi agiungu s’hibă parti la polimu nu poate s’hibă că maş ti arizili, maca yini di la agresorlu cari reproșeadză a cetățeañilor că nu easti alăsatu arihati s’facă polimu.



Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala




foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company