Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Vă ariseaşti Wagner?

Imaginile a ampăturarillei armatlor greale pi geadiili ali Rusie, cătă Moscova, ş-aduţi tamam cu 24 di şcurtu 2022, dzuua cându tancurli arusești alăga pi călliurli ali Ucraină, cătă Kiev.

Vă ariseaşti Wagner?
Vă ariseaşti Wagner?

, 25.06.2023, 20:53

Imaginile a ampăturarillei armatlor greale pi geadiili ali Rusie, cătă Moscova, ş-aduţi tamam cu 24 di şcurtu 2022, dzuua cându tancurli arusești alăga pi călliurli ali Ucraină, cătă Kiev. După Dzuua Wagner tru Rusia, ică prota vizită cu tancul tru Rusia a atiloru cari, di arada nidzea la soţ cu tancul, işiră tu migdanai ma multi ciuduseri și ntriebări. Prota nă ntribămu desi turnarea cu 180 di gradi a armatllor a mercenarlor aruși poati ică nu poati s’nă ciudusească. Acă lugursea că măkilipsirea a ucrainenilor easti ună borgi națională, Moscova acllimă la atacă și foștilli teroriști ceceni, și naua vedetă a atiloru momenti, nicănuscuta forță letală ţi poartă numa a unui cunuscut compozitor ghirmanu. Să zbură și pi aestă temă, căţe numata himu sigura că easti zborlu di număsitul compozitor ca izvuru hagiograficu tră număsearea a armatăllei privată thimilliusită di Moscova. Nu știm ţi vru Prigojin cându aputrusi Rusia, ama niţi ţi vru Putin cându atacă mișeleasti Ucraina nu știm. Tora, ditu cearei, pareia cabaia tu numiru di paramilitari aruși agiumsi ună problemă. Dzălili di reacții acidi a șeflui Wagner, Evgheni Prigojin, s-alăxiră tru atacuri directe, tru critiţ ti nipistipseari până tu aestu kiro. Cara askirladzlli al Ramzam Kadîrov suntu ună armată di operetă, mercenarllii Wagner suntu mintiţ tu ma multi operațiuni internaționale.



Tru ma multi văsilii africane, armata Wagner fu grită și arădăpsită pi teren ca ună alternativă la implicarea a născăntoru forți militare europeani di ţăneari ali iriñi. Ana lă griră a mercenarloru aruși, născănţă lideri africani minduiră că afanu va li facă născănti puteri coloniale cari li stăpuiră. Eara prezentați tu arada di consilieri militari iara ascultarea a loru andicra di Moscova eara un atu a prezențăllei a lor tru teren. Fără ună analiza ti hăirea a prezențăllei mercenarilor ruși tru conflictili ditu Africa, s’bagă ntribarea ţi statut va s’aibă elli tora, după ţi șeflu a loru mută caplu. Nu mata poati s’hibă zborlu ti “Wagner” ca tră ună forță informală ţi are dinăpoi putearea nilimitată a nai ma teslui stat ditu lume. Formula a “tratatului di irine di Rostov pi Don” lă caftă a wagnerienilor s’intră tru carlu ali armată regulată arusă. Unăoară bitisitu aestu lucru, văsiliili africane va s’aibă pi napandica askeri arusești pi teritoriul a lor.



Experiența di secoli a născăntoru state est-europeane, și maxus experiența a văsiliiloru postbelică a aluştoru văsilii aflate mardezina di contactulu cu Rusia spun limbidu că un ahtari ;ucru nu easti vrutu. Ucraina ari trupi a pseudo-statlui autointitulat Wagner pi teritoriul a llei. Regulile internaționale nu da izini a niscăntoru armate private sllia parti la polimi. Eali agiungu, tru virtutea aluştoru nomuri, parei paramilitare paranomu ţi va s’hibă asparti. Turnăndalui armatli contra a foștilor nicukiri absoluți di la Moscova, alumtătorllii Wagner ies di sumu scutlu vigllitoru a statlui rus și agiungu proscrișlli al Putin. Tru Rusia, atelli aputrusiţ di Wagner vidzură ţi va s’dăcă, ca ţivil, s’eşţă anvărligatu di lenu turlii di personaje ghini armătusiti, camuflate și tru uniformi di turlie militară. Idyea cum tru Ucraina di aoa şi un an, populația ditu Rostov fudzi la ta s’llia trenurli a purtarillei, după ţi guliră dukeñili alimentare. Cahara di rușlli cari s-adunară la gară, tu dzuua auto-invaziillei, că nu-lli bombard vărnu. Ti amărtie, și alță civili, aruși aestă aradă, vidzură frixea și nesiguranța a polimlui, frixea, nesiguranța și polimlu pi cari arușllii li ddusiră tru Ucraina.


Parafrazăm un filmu romantic franco-american și nă ntribămu desi nă ariseaşti Wagner. Filmul ti cari lu-aduc aminti ari numa “Goodbye again” iara titlul a lui tru România easti “Vă ariseaşti Brahms?”. Anatole Litvak, regizorlu a filmului, ucraineano-lituanian, eara amintatu Kiev!



Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala







Protestu
Focus Sunday, 04 February 2024

Protestu

Tu unâ vâsilíi cu dimucrațíi funcționalâ ș-di tradițíi, nu lipseaști s-aibâ protestu. Nu că nu lipseaști s-facâ, ama că suțietatea...

Protestu
Diznău ti polimlu a dronilor
Focus Sunday, 28 January 2024

Diznău ti polimlu a dronilor

Sâ ștíi că pulematili crescu aflarea di năi tehniț ș-materiali, acțelereadzâ anvițarea...

Diznău ti polimlu a dronilor
Davos, pirmith sh-dealihea
Focus Sunday, 21 January 2024

Davos, pirmith sh-dealihea

Tu lumea politicâ ș-a ligâturlor internaționali di puteari, Davos, stațiunea ditu Alpilli elvețieñi, easti unâ andamusi a nai ma vârtoșlor...

Davos, pirmith sh-dealihea
Nai ma electorallu anu
Focus Monday, 08 January 2024

Nai ma electorallu anu

Tu Româníi, vâsilíi membrâ ali Uniuni Evropeanâ și ali NATO, sistemlu electoralu da patru turlíi di alidzeri naționali. Prota chi prota va...

Nai ma electorallu anu
Focus Thursday, 04 January 2024

Un anu di focu şi sãndzã

Anlu sbitiseaşti cu disvãrtearea a aţiloru dauã polimi, aţelu ditu Ucraina şi aţelu ditu...

Un anu di focu şi sãndzã
Focus Thursday, 28 December 2023

Cumitia ți u-alâxi lumea

România easti prota vâsilii dit Apirita ali Evropâ ți intră sum un reghim comunistu di turlii stalinistâ, dupâ Doilu Polimu, ş-easti ațea...

Cumitia ți u-alâxi lumea
Focus Tuesday, 19 December 2023

Cumitia Româñã

După 34 di añi, știm, icã ași cumu pistipsimu, ti Cumitia româñă ditu andreu 1989. Pastorul reformat maghiar Laszlo Tokes di Timișoara avea...

Cumitia Româñã
Focus Sunday, 19 November 2023

Dzua a Culturăl’ei Națională, în România

La 16 brumar/noiembriu 2010, parlamentarili români adopta un proiectu di nom prin care 15 ianuariu, dzua nașterilei a poetului Mihai Eminescu,...

Dzua a Culturăl’ei Națională, în România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company