Actualităţ dit bana românească şi internaţională

BUCUREŞTI – Preşedintile a Româniilei, Klaus Iohannis, salutăă/lughursi bune concluziile a raportului a li Comisie Europeană, care propune bitisirea Mecanismului di Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul a justiţilei. Si bitiseaşte ună hopă/etapă, ama eforturile lipseaşte duse ninte, di aformia că reformile sunt esenţiale, prota oară tră români – are subliniată şefulu a statului. Şi premierulu Nicolae Ciucă afiirmă/dzâţe, într-un comunicat, că raportul a Comisilei Europeană şi evoluţiile pi care li angrenează/agiuută, încurajeadză guvernul să continuă cursul stabilit tru agiutarea a independenţălei a li justiţie, a lumtălei anticorupţie, în beneficiul/hâirea a societatilei românească. (Bogdan Matei)

Newsroom, 23.11.2022, 21:40

St.Tr.I – 23.11.2022 09:58:33

București – Bucureștiul va hibă gazda/va hibă loculu, tră prima oară, pi 29 şi 30 noiembriu, tră ună reuniune a miniştrilor di Externe a NATO. Aesta va cuprindă/va acaţă sesiuni de lucru mutrinda implementarea a deciziilor loate la summitul aliat di la Madrid din veară, polimulu din Ucraina, securitatea energhetică şi parteneri. La aestu lucru, Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Bosnia-Herţegovina, ama şi Finlanda şi Suedia fură invitate să partiicipă la reuniunea di la Bucureşti.

Riga – Efortul comun tră agiutarea Ucrainălei şi solidaritatea a cooperarilei româno-letonă fură spuse/ evidenţiate, la Riga, di preşedintile Klaus Iohannis, într-ună conferinţă di presă comună cu omologulu a lui leton, Egils Levits. Vizita preşedintilui Iohannis la Riga are loc în contextul în care si sărbătorescu/ghiortusescu 100 di ani di la dişclidirea a primălei misiune diplomatică. Ţeli doi şefi di stat abordară/zburără şi chestiunea a aderarilei a li Românie la spaţiul di liberă circulaţie Schengen. Klaus Iohannis afirmăă că România nu fu, nu easte şi nu va hibă ună ţară care permite migraţia nicontrolată prin treaţirea ilegală a frontierilor a lei. Pi di altă parte, şefulu a statului roman menţionăă că lu-are informată pi omologulu a lui leton, Egils Levits, dispre intenţia a Bucurestiului tra să-şi dişclidă ambasadă la Riga şi adapse că relaţiile bilaterale va hibă mai strânse şi pri-tru alăximintile comerciale aflate în creaştire, ama şi prin loarea diznou azboirurile directe, regulate, întră capitala a Letoniilei şi Bucureşti, arhusinda cu 1 mai anulu vinitor. Preşedintile a Letonilei vidzu/ remarcăă abordarea comună a ţilor doauă ţări în ţe mutreaşte vinitorulu a UE si salutat/lughursi bună participarea a Româniilei la misiunea di poliţie aeriană a NATO în ţările baltiţe di-tru 2023. Mâne, Klaus Iohannis va hibă în vizită ofiţială în Lituania, la Vilnius, iar, păimâne, va participă, împreună cu omologili din Lituania, Letonia şi Polonia, la un summit dedicat a faţirilei ma sănătos a flancului estic al NATO, a susţânerilei a li Ucraină şi a Republicălei Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona).

MADRID – România şi Spania pledează/fac căftare tră ună UE mai capabilă/ axe, responsabilă şi aptă să ofeeră agiutor, care să aibă un rol relevantu prin implementarea a Busolălei Strategică şi tru demplină complementaritate cu NATO şi evitânda suprapunerile, inclusiv în contextul actual di securitate marcat di polimulu di agresiune a li Rusie contra li Ucraină, si spune în declaraţia comună simnată, aieri, tru căsăbălu Castellón de la Plana, Spania, di şefili a Guvernelor român şi spaniol. Totunăoară, Bucuresti si Madrid îşi declară angajamentul tră ună NATO puternică şi consolidată, ,,concentrată pi implementarea integrală a Conceptului Strateghic adoptat la Madrid, cu un accent ahoria pi consolidarea a apărarilei şi descurajarilei a Flancului Estic, asigurânda, tru tut aţeluşi chiro, contribuţia la ună apărare colectivă bazată pi ună abordare tip 360 de grade. Premierulu a Romaniilei, Nicolae Ciucă, fu aprucheat cu onoruri militare. la Castellon de la Plana, di preşedintile a Guvernului spaniol, Pedro Sanchez. Uidisit al Ciucă, legăturile bilaterale sunt şi mai strease prin comunitatea foarte puternică, ghine integrate şi foarte activă di aproapea un milion di români care contribuie la dezvoltarea societatilei şi a economiilei a li Spanie.

Autor: Camera Ştirilor/Newsroom

Armânipsire: Hristu Steriu