Hâbări dit bana românească şi internaţională
Bruxelles – Liderili europeani loară apofase, la bitisita a liştei siptămână, la Bruxelles, la primulu a lor Consiliu European di anul aestu, tra să combată mai fermu migraţia ilegală prin faţirea mai sănătoasă a infrastructurălei la graniţile externe a Uniunilei Europeană. Preşedinta a Comisilei Europeană, Ursula von der Leyen, anunţăă crearea, tru aestu scopus, a unor proiecte-pilot cu finanţare europeană şi naţională. Preşedintile român, Klaus Iohannis, spuse că migraţia easte ună provocare ţi reclamă/ ţi caftă un răspunsu european comun şi sublinie că, România nu si aaflă pi niţeună rută di migraţie, ama cu toate aestea doreaşte/ are dor să contribuie la securizarea frontierălei externă şi la combatirea/ arnisirea a migraţilei ilegală. Tra să disemineadză/ răspăndească bunile practiţ recunoscute în materie di protecţie a frontierălei şi combatire a migraţilei ilegală, preşedintile Klaus Iohannis spuse/ exprimăă desclidirea a României tra să lucreadză cu Comisia Europeană la un proiectu-pilot. Problema a migraţilei dominăă discuţiile di la Bruxelles, arada di polimulu din Ucraina şi di competitivitatea economică.
Newsroom, 11.02.2023, 22:30
Bucuresti – Ministrulu roman a Apărarilei, Angel Tîlvăr, şi şefulu a Statului Major a Apărarilei, generalul Daniel Petrescu, si adunăă, ază, la Bucuresti, cu ună delegaţie a Congresului SUA, condusă di Mike Rogers, preşedintile a Comisilei tră Forţile Armate din Camera a Reprezentanţălor. Dialogulu vizăă/ (mutri) situaţia di securitate în reghiunea Marilei Neagră în contextul a polimului a li Federaţie Rusă în Ucraina, relaţiile bilaterale în domeniul a apărarilei şi activităţâle a forţilor americane in România. Ministrulu a Apărarilei subliniee cât salaame sunt relaţiile militare în contextul a împlinirilei, tru 2022, a unui cirec di secol di parteneriat strateghic întră Bucuresti şi Washington. Ofiţialul român remarcăă/ (bâgăă oară) că, anulu aestu, si marcheadză treie dechenii di funcţionare a State Partnership Program, ună platformă care asiguripsi dezvoltarea progresivă a cooperarilei anamisa di militarili români şi aţeli a Gardălei Naţională a statului american Alabama. Totunăoară, Angel Tîlvăr evidenţie/ (scoase tru mighdane) importanţa a prezănţălei a forţilor americane în arhitectura di securitate di pi flancul estic aliat, subliniinda contribuţia pi care aeştia o/u aduc a posturălei NATO di descurajare şi apărare, inclusiv în reghiunea a Marilei Negră.
Ankara/Damasc – Bilanţul/ isapea a morţâlor di la seismile care afectară zone lărdzâ din reghiunea di graniţă dintră Turchie şi Siria agumse, ază, la piste 25 di mile, în timp ţe căftările contiinuă, ţi cara că speranţa/umutea tră aflare supraviuţuitori scade. Circa 22 di mile di persoane muriră în Turcia, în timp ţe aproapea 80 di mile fură rănite. Aproximativ 5,4 milioane di oameni rămasiră fără apanghiu, uidisit a unei estimare a ONU. Circa 141.000 di salvatori turţă şi xeni sunt la faţa locului, di care piste 7.000 din 61 di ţări, întră care şi România. Uidist a Ministerului di Externe di la Ankara, 97 di ţări au pitricută agiutor a Turchiilei. Pi di altă parte, echipile/pareile di salvare din Siria criticară aspru elipsea agiutoarilor în anumite zone. Responsabili autohtoni precizară că lipsescu tendză tră apănhisirea a sinistraţâlor şi echipamente tră darea la nă parte/ îndipărtarea a molozului/surupăturilor. Preşedintile sirian Bashar al-Assad acuzăă Occidentul că politizeadză situaţia din Siria şi ignooră aspectul uman. Uidisit a guvernului sirian, pitrimiteaţerea di asistenţă uminitară post-seismu easte închiedicată di nenumiratele sancţiuni internaţionale impuse a Damascului, multe di eale în vigoare di piste un decheniu.
Autor: Camera ştirilot/ hâbărilor
Armânipsire: Hristu Steriu
