Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Newsroom, 02.05.2022, 18:14
Vizită — Prima Doamnă a SUA, Jill Bidin, va s’facă ună avizită tru România și Slovacia, tru kirolu 5-9 mai. Nicukira a prezidintului Joe Bidin va s’adună tru 6 mai cu militari americani di la baza aeriană Mihail Kogălniceanu (sud-estul României), după cari va s’nkisească calea ti București, iu va s’adună cu oficiali guvernamentali români, cu membri a ambasadăllei SUA, cu lucrători umanitari și profesori cari lucreadză cu cilimeanilli arifugaţ ucraineni. Uidisitu cu ună diclarații ditu biroulu Primăllei Doamnă aleaptă di Reuters, dumănică, marcată tru Statele Unite ca Dzuua a Dadăllei, Jill Bidin va s’adună cu mame și cilimani ucraineni cari vidzură zori şi fudziră ditu casi di itia a invaziillei ali Rusie tru Ucraina. Vizita ali Jill Bidin easti aţelu ditu soni semnu di agiutoru di partea aoficialilor americani di arangu analtu tră Ucraina și viţinii amllei cari îlli agiută pe arifugaţlli ucraineni. Numirulu a arifugaţlor ucraineni easti tru aist kiro di aproximativ 5,5 milioane, simfunu cu ţifrili ONU.
Energie — Miniștrilli energiillei ditu UE s’adună di urgență adză, di itia că blocul caftă modalități ta s’da apandisi la caftarea a prezidintului rus Vladimir Putin ca țările europene s’păltească gazul tru moneda rusă. Săptămâna tricută, Rusia dănăsi livrările di gaz cătră Polonia și Bulgaria, după ţi ateali dauă state membre UE nu vrură s-plătească gazul tru ruble. Uidisitu cu agențiili di presă, miniștrii europeni va s’acaţă tu isapi băgarea preayalea ayalea a unei interdicții a importurilor di petrol ditu Rusia, iar până la bitisita a anlui UE va s’tragă mănă acutotalui di la petrolu rusesc. Nu s’loară apofasi finale tru aest sens și poate s’aibă nica opoziție ditu partea născăntoru state membre.
Ucraina — Tru Ucraina, cama di 100 di civili, mlleri și cilimani, fură evacuați ditu combinatul sidirurgic Azovstal ditu Mariupol. Născănţă di elli suntu aștiptaț s’agiungă adză Zaporoje, un căsăbă controlat di forțele ucrainene, diclară prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski. ONU și Cruţea Aroşe cilăstăsiră tru operațiunea di evacuare, cari ahurhi sâmbătă dimneață. Cu tute aeastea, sute di civili sunt nică tru buncărele a fabricăllei. Pe ningă civili, suntu şi aţelli ditu soni askirladz ucraineni armași tru Mariupol, căsăbă tru mari parti aspartu tru aţelli doi meşi di atacuri rusești. Uidisitu cu CNN, după botisearea a operațiunillei di evacuare, forțili aruse ahurhiră diznău bombardamentele contra ali centrală. Bombardamentul dusi ma largu tru zona căsăbălui Harkov, doilu ca mărime ditu Ucraina, ama tru idyea regiune forțele ucrainene putură s’rianăkisească patru hori. Di altă parte, Serviciul di Informații ucrainean dimăndă că neutralizat ună parei di investigație și sabotaj rusă cari cari vrea tra s’fură ună rachetă Stinger tra s’surpă un avion di pasageri pisupra ali Rusie ică a Belarusului, tra s’aruc căbatea dipoa pi Ucraina. Informația fu confirmată di un consilier a prezidintului Zelensky, cari adăvgă că tru Statul Major al Armată Ucrainene fu aflatu un spion arus. Kievlu easti până tora izvurlu golu a aluştoru hăbări tu aestă noimă.
Atacul cibernetic — Un atacă cibernetică zñiipsi, aseară, site-ul a nai ma important aeroport ditu România, București Otopeni. Ma amănatu, site-ul agiumsi diznău operațional. Serviciul di Telecomunicații Speciale a, ñilli di ahtări atacuri lansate pe site-urile a nascantoru instituții importante ditu România di pareia pro-rus Killnet. Pareia atacă, tut aşi, site-uri web ale instituțiilor di stat ditu Moldova viţnă și ditu statili ali UE și NATO. Ca apandisi la atacurile a hackerilor ruși, pareia Anonymous România dimanda că atacă şi ambudyiusi site-ul a sistemului unificat di achiziții publiţi ditu Rusia, cari nu lucră kiro di dauă dzăli.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala