Populaţia ali Românie, tru scădeari
Populaţia ali Românie ari căbilea s’auşească cabaia multu şi să s-n’icureadză pănu di aproapea 15 miliun’i di persoani până tru anlu 2080, să spuni tu aţea ditu soni isapi a statisticiean’ilor di Bucureşti.
Tașcu Lala, 14.07.2026, 08:51
Populaţia ali Românie poati să scadă cu 3,4 miliun’i di inşi ş-cama până tru anlu 2080 şi s-agiungă la aproapea 15 miliun’i, spuni isapea cu datili publicati di Institutlu Naţionalu di Statistică. Proiecţiili spunu cã populaţia va s-auşeascã cabaia multu, căţe cama di un cirecu ditu bănătorl’i a văsiliil’ei va s-hibã tricuţ di eta a tinireaţăl’ei până la data dimăndată şi maş aproximativ 13,7% tiniri. Anlu ţi tricu, nai marli sporu negativu fu nreghistratu tru reghiunea Sud-Muntenia, a deapoa nai n’iclu tru reghiunea ali capitalã Bucureşti.
Tu 1 di yinaru 2025, populaţia ali Românie misura ufiţialu cama di 19 miliun’i di persoani, iarapoi ilichia di mesi avea năstricută 42 di an’i andicra di aproapea 38 di an’i tru 2005. Ca arăspândeari geografică tru zona di nord-estu a văsiliilei suntu nai mulţăl’i bănători, iarapoi tru zona ditu ascăpitată nai pţăn’il’i. INS mai nica spuni că populaţia ali Românie poati s’armănă idyealui anvărliga di 19 miliun’i di bănători până tru 2030, cara economia va s-aducă ma largu furteaţă di lucru ditu xeani.
Prezidentulu a Institutlui Naţionalu di Statistică, Tudorel Andrei, feaţi timbihi că evoluţiili demografiţi suntu ună di nai ma mărli provocări tră România şi nu potu s’hibă corectati iruşi pritu măsuri. El spusi că alăxerli ditu structura ali populaţie au efecti directi tru economie, păzarea lucărlui şi a sistemlui di pensii. Tutunăoară, şeflu a INS spusi că, andicra di economie, iu efectili a niscăntoru apofasi s-vedu relativ ntrăoară, alăxerli demografiţi s-facu pi lungu chiro şi suntu influenţati di contextulu politicu, economicu şi suţialu.
Tudorel Andrei: „S-hibă că tu aestă oară avemu dezechilibre macroeconomiţi cari nă impacteadză tuţ, cu tuti aestea, România agiumsi pi ună creaştiri economică, cari deadi cali ti yinearea forţăl’ei di lucru, maxusu ditu văsiliili di Asia, ama isa-isa turnarea unlui numiru mari di români. Şi nu cumu ţi s’hibă, tru an’il’ii ditu soni s-aprăftăsi echilibrarea populaţiil’ei rezidenti la 19 miliun’i, maş pi calea ali migraţie internaţională.”
Tudorel Andrei nica spusi că România chiru cama di 4,16 miliun’i di bănători tu an’il’i ditu soni, tu aeştă 35 di an’i şi că, pi chiro di mesi, nu poati s’aibă nădie, că nai ma multu, ti ună stabilizari a sporlui natural negativ. Imaginea pseftă, fu anvărtuşită di demograflu Vasile Gheţău, cari spusi că nu ari ună cali di andridzeari ti archişurarea, neise scădearea demografică ali Românie. Uidisitu cu aestu, scădearea naturală anuală easte anamisa di 80.000 şi 100.000 di persoane, tru condiţiile tru cari numirlu a naţloru easti di 150.000, a deapoa aţelu a l’irtaţloru di 250.000.
Tu arada a lui sociologlu Dumitru Sandu spusi că nu ari ună cearei, neise ca vără thamă, tră n’icurarea a declinlui demograficu, ama deadi exempli di văsilii cata cumu Portugalia, Spania ică Irlanda. Aesti văsilii ş-viniră tru ori ditu declinlu demograficu prin politiţ cari dusiră la creaştirea a nivelui di bănaticu, şi aşi u n’icură emigraţia şi deadi curayiu ti imigraţie.
Autoru: Sorin Iordan
Armãnipsearea: Taşcu Lala
