Rezultatile a summitului NATO

Rusia şi, în premieră, China sunt în frumtea a listălei di preocupări tră NATO, arada di nale fuvirsiri pri-cum atacurile cibernetiţe, terorismul şi ascensiunea/mutarea a reghimurilor totalitare. Summitulu di aieri, di la Bruxelles, si bitisi cu ună declaraţie în care aliaţăl’i traseadză liniile aroşii di securitate. Din perspectivă românească, preşedintile Klaus Iohannis si spuset mulţan’isit că Alianța Nordu-Atlantică îşi consolideadză flancul Estic: U evidenţiaiu/u scoşu tru mighdane ananghea ca procesulu di consolidare a li postură a Alianţălei tră descurajare şi apărare să vizeadză prota şi prota flancul Estic ca întreg, în mod coerentu, cu atenţie specială tră evoluţiile di securitate di la Marea Neagră. Alianţa lipseaşte să aibă forţile, structurile şi capabilităţăle necesare tra să răspundă eficientu a fuvirsirilor cu care nă confruntăm în reghiune.” Masarea recentă di trupe şi tehnică militară rusească la graniţa cu Ucraina şi în Crimeea ocupată ilegal arămâne preocupantă — lă transmise președintile Iohannis a șefilor di stat și di guvern aliaț, care inclusiră în declaraţia finală a summitului referiri la agiutorulu tră suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainălei, dar și a Georgil’ei şi a Republicălei Moldova, ex-sovietică, majoritar românofonă. Cât dispre scutulu antirachetă al NATO, găzduit și di România, Klaus Iohannis reiteră aestua are caracter exclusiv tră apărare, defensiv: Aest scut easte, di multe ori, adus în discuţie di Rusia, ama cred că easte ghinevinită şi aestă discuţie tra să reiterăm că aestu scut easte unulu pur defensiv. Inclusiv partea di la noi, de la Deveselu, are maşi rol defensiv. Noi nu intenţionăm să atacăm pi niţeunoamin’i cu aestu scut, ama him multu căndăsiţ să apărăm statile a noastre, şi de aţea aform’ie avem acceptată, la chirolu respectiv, instalarea a unei componente a luştui scut şi în România.” Lideril’i NATO mai decisiră, aieri, să lanseadză procesul di elaborare a unui nou conceptu strateghic a Alianţălei. Tră România – demersu necesar, di aform’ia că, di la adoptarea tru 2010 a actualului conceptu strateghic, mediulu di securitate şi Alianţa au tricută pritru alăxiri profunde. Președintile Iohannis dzâse: Aesta fu năinte di Crimeea, fu năinte, evidentu, di pandemie, u năintea a multor altor crize. Lumea si alăxi cătră mai ghine di dzaţe an’i. Lipseaşte să nă alăxim împreună cu ea. NATO lipseaşte să hibă pregătită tră i ţe provocare, tri iţe momentu, lipseaşte să hibă ună alianţă modernă şi aestu lucru va hibă realizat pritru elaborarea a noului conceptu.” Nu tru arada di ma năpoi, şefulu a statului anunţăă că lu invităăt pi preşedintile amirican, Joe Biden, în România.

Roxana Vasile, 16.06.2021, 00:50

Rusia şi, în premieră, China sunt în frumtea a listălei di preocupări tră NATO, arada di nale fuvirsiri pri-cum atacurile cibernetiţe, terorismul şi ascensiunea/mutarea a reghimurilor totalitare. Summitulu di aieri, di la Bruxelles, si bitisi cu ună declaraţie în care aliaţăl’i traseadză liniile aroşii di securitate. Din perspectivă românească, preşedintile Klaus Iohannis si spuset mulţan’isit că Alianța Nordu-Atlantică îşi consolideadză flancul Estic: U evidenţiaiu/u scoşu tru mighdane ananghea ca procesulu di consolidare a li postură a Alianţălei tră descurajare şi apărare să vizeadză prota şi prota flancul Estic ca întreg, în mod coerentu, cu atenţie specială tră evoluţiile di securitate di la Marea Neagră. Alianţa lipseaşte să aibă forţile, structurile şi capabilităţăle necesare tra să răspundă eficientu a fuvirsirilor cu care nă confruntăm în reghiune.” Masarea recentă di trupe şi tehnică militară rusească la graniţa cu Ucraina şi în Crimeea ocupată ilegal arămâne preocupantă — lă transmise președintile Iohannis a șefilor di stat și di guvern aliaț, care inclusiră în declaraţia finală a summitului referiri la agiutorulu tră suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainălei, dar și a Georgil’ei şi a Republicălei Moldova, ex-sovietică, majoritar românofonă. Cât dispre scutulu antirachetă al NATO, găzduit și di România, Klaus Iohannis reiteră aestua are caracter exclusiv tră apărare, defensiv: Aest scut easte, di multe ori, adus în discuţie di Rusia, ama cred că easte ghinevinită şi aestă discuţie tra să reiterăm că aestu scut easte unulu pur defensiv. Inclusiv partea di la noi, de la Deveselu, are maşi rol defensiv. Noi nu intenţionăm să atacăm pi niţeunoamin’i cu aestu scut, ama him multu căndăsiţ să apărăm statile a noastre, şi de aţea aform’ie avem acceptată, la chirolu respectiv, instalarea a unei componente a luştui scut şi în România.” Lideril’i NATO mai decisiră, aieri, să lanseadză procesul di elaborare a unui nou conceptu strateghic a Alianţălei. Tră România – demersu necesar, di aform’ia că, di la adoptarea tru 2010 a actualului conceptu strateghic, mediulu di securitate şi Alianţa au tricută pritru alăxiri profunde. Președintile Iohannis dzâse: Aesta fu năinte di Crimeea, fu năinte, evidentu, di pandemie, u năintea a multor altor crize. Lumea si alăxi cătră mai ghine di dzaţe an’i. Lipseaşte să nă alăxim împreună cu ea. NATO lipseaşte să hibă pregătită tră i ţe provocare, tri iţe momentu, lipseaşte să hibă ună alianţă modernă şi aestu lucru va hibă realizat pritru elaborarea a noului conceptu.” Nu tru arada di ma năpoi, şefulu a statului anunţăă că lu invităăt pi preşedintile amirican, Joe Biden, în România.

Autor: Roxana Vasile

Armânipsire: Hristu Steriu