Protestili a magistraţlor
Niifharistusiţ di turlia tru cari pot ta shibă, tu yinitoru, pensiile a lor, giudicătorii şi procurorlli ditu România dănăsiră lucărlu
Ştefan Stoica, 21.06.2023, 13:44
Magistraţii ditu ma multe instanţe şi parchete ditu România ş’dănăsiră, ñiercuri, activitatea, di itia că iminenta alăxeari ali legislaţie tu ligătură cu pensiile di serviciu pot s’aducă zñie ti independenţa ali justiţie. Tru aesti condiţii, va si s’giudică maş urgenţele, ntră cari cazurile penale cu arestaţi, arăkiri internaţionale di cilimeañi, plasamentu, adopţii, custodie publică, ordinu di protecţie. Consiliul Superior ali Magistratură dimăndă că ia act şi ndrupaşti nicondiţionat minduita spusă di magistraţ, tru noima că aestă catandisi easti di ună gravitate ahoryea şi agudeaşti fundamental independenţa ali justiţie şi statutlu a magistraţlor, cu consecinţe directe tră actulu di justiţie. Nai ma analţă responsabili ditu sistemul judiciar, aduţi aminti CSM, avură ună andamasi cu reprezentanţăllii a putearillei executivă şi legislativă, a curi lă părăstisiră impactul pi cari poati s-lu aibă alăxerli lnegislative pripuse ti sistemlu di justiţie, cari di cabaia kiro easti tru ună xiki di personal, tru contextul di perpetuari a incertitudinillei mutrinda statutlu a profesioniştilor ditu domeniu. Di altă parte, CSM spuni că nu s’ncuntreadză ti reformarea a pensiilor di serviciu şi easti cu mintea ta s’află nai ma uidisiti cearei normative tră s’da hăiri a aluştui proces.
Năulu ministru ali Justiţie, Alina Gorghiu, avu reacţie la misura radicală loată di magistraţ spunănda că tiñiseaşti ndreptul aluştoru la libiră exprimare, ama nkiseaşti di la premisa că dialoglu easti ceareia ti ndzidzeari iţi problimă a sistemlui judiciar, nu protestul. Prinţipiul sinfunu cu cari niţi ună pensie nu poati s’năstreacă tiñia di cafi mesu easti unlu moral, iara societatea românească aşteaptă aestă reformă a pensiilor di serviciu, lugurseaşti Alina Gorghiu. Reforma-a pensiilor cari au la thimelliu maş tru ună ñică misură contribuţia ditu perioada activă şi di cari s’hărsescu prota ş-prota magistraţlli, ama şi alti categorii profesionale, easti jalon tru cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Nibăgarea tu practico a lui duţi la kirearea di cătră România a 3 miliardi di euro. Coaliţia di guvernământu PSD – PNL va ta s’crească preayalea-ayalea ilikia di pensionari tră giudicători şi procurori până la 65 di añi, iara pensia s’hibă calculată pi thimellilu a veniturilor ditu ma mulţă ani, nu maş ditu atelu ditu soni an di activitate.
Reforma tru domeniu nica nsimneadză impozitarea a pensiilor cari trec di un tadi nivel şi eliminarea pensiilor di serviciu tră ma multi categorii cum easti personalu di specialitate asimilat giudicătorlor şi procurorlor, personalu ncadrat pi ipotisi di execuţie speţifiţi ditu misiunile diplomatiţi şi personalu asimilat cu funcţionarlli publiţ parlamentari. Numirlu beneficiarilor di pensii di serviciu năstriţea, meslu mai a alustui anu, 10.000, giumitate hiindalui ditu arada a magistraţlor. Tru cazlu a lor, pensia medie năstreaţi 20.000 di lei, dimi 4000 di euro, nai ma mari parte hiinda tu fortuma di la buget.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala