Cultură şi adeţ armâneşti

București, Chivernisea apruche năi misuri, pritu cari s-adarâ volea a câftărlor a fermierlor ș-a transportatorlor

Bruxelles, ministrul românu di externi, Luminiţa Odobescu, câftă duțearea ma largu a andruparillei ti Ucraina.

România ș-aspusi diznău andruparea ti Ucraina, ți easti acâțatâ di trupili aruseșțâ, ş-ti tindearea ali UE tu spaţiul ex-sovieticu ş-tu Balcani.

Chivernisea di București lo un protu setu di misuri tu transporturi ş-agriculturâ, di ispetea a protestilor a șoferlor ș-a fermierlor/ciuflicarlor

Iventuri culturali furâ andreapti, tu Româníi ș-tu xeani, cu furnia a Dzuuâllei ali Culturâ.

Prezidenta Maia Sandu easti protlu laureat a Premiului 'Timişoara ti axii evropeni'.

S-dișcllisi calea ti bâgări pi lucru ti ñilli di posturi tu sistemlu di sânâtati.

România agiumsi 15-lu membru ali Forțâ ti Andrupari şi Agudeari alu NATO - STRIKFORNATO, deadi hâbarea Ministerlu ali Apârari di Bucureşti.

Iarnă greauã tru apirita ali Românie iu urdinarea easti ncllisã tru ma multi tronsoane, a deapoa niscãnti unităț di nvițămintu curmarã lucãrlu.

Chivernisea di București apufusi scutearea la concursu a locărloru di lucru libiri tu sistemlu sanitaru

NATO andrupaști ună parei di văsilii membri, ditu arada aluștoru și România, sancupără pânu di 1000 di rachete antiaerieai di turlia Patriotu

2024 va s'hibã anlu ti aprukerea parţialã tu Spaţiul Schengen ti România şi Vãrgãria.

Omlu a Anlui 2023 la RRI fu aleptu Antonio Guterres, Secretarlu Gheneralu ONU.

România va shibã tru spaţiul Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu marţu 2024.

Maia Sandu va scandidiadzã trã un nãu mandat tru ipotisea di prezidentu ali Ripublicã Moldova și apufusi sndreagã un referendum, tru toamna yinitoare, trã ca cetăţeñilli să spunã a loru minduitã ti yinitorlu europeanu a vãsiliillei.