S-cutrimburarâ munțâl’i - șaptea parti di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere – Vini oara s-anchisescu. Ți nu vâ dzâș pânâ tora, easti că aoa, niți ti mini nu easti lișor s-bânedz. Mi ampiltii cu niscânțâ furi, niscânțâ tihilai oamiñi...
S-cutrimburarâ munțâl’i - șasea parti di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere Altâ sâptâmânâ di stinahuri, sâptâmânâ di cându, oarâ di oarâ, tiniril’i s-minduea cum s-agiungâ cama agoñia la Costa furlu, că altâ turlie nu videa cum va u-ascoatâ la cap.
Fotograflu Coli Caranica zburaști di "Filmul alu Toma Caragiu" (2025) documentar omagial - 100 di anj di anda s-află teatrinlu Toma Caragiu. Imaginea și montajlu a filmului: Coli și Iuliana Caranica, minduita a filmului: Alexandru Gica <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Prof. univ. dr. Alexandru Gica zburaști di "Filmul alu Toma Caragiu" (2025) documentar omagial - 100 di anj di anda s-află teatrinlu Toma Caragiu. Filmul fu minduit di Alexandru Gica, imaginea și montajlu: Coli Caranica, Iuliana Caranica <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Prof. Dr. Thede Kahl zburaști di titlul di Doctor Honoris Causa ți-lli fu ahârdzit di Universitatea di București, sum egida ali Facultati di Limbi și Literaturi Xeani și ali Facultati di Științi Politiți ali Universitati di București (FSPUB) . <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Moabeti cu Alexandra Piha ți easti Director reghional di vinderi EEMEA la Nord Anglia Education <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Interviu cu Prof. Dr. Alexandru Gica ți zburaști di yiurtia di 100 di anj di la colonizarea a armâñilor tu Cadrilater, tu Românie (1925-2025) <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Poet, profesor și publițistu-armânu. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Constantin Cosmu ș-dghivâsiti di Aurica Piha și Cristian Stere.
S-cutrimburarâ munțâl’i - țințea parti di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere Ș-dupâ ți cânticlu aestu va s-arâsunâ pisti munțâ ș-va s-da hâbari că Celniclu isusi nveastâ – ș-nu di ițido! – cu câtâ mirachi va s-ascoalâ doilli mproști, cu chilchița mutatâ nsus, va s-pitreacâ brațlu ndreptu un dupâ-alantu ș-va s-bea arâchia ași, ligaț ca ocllilli di singir, va s-bași pi gurâ, aclo, la el acasâ, iu soea ș-vițiñilli va s-mutreascâ cu ocllilli zgârliț ș-cu gurli câscati...
Poet, profesor di lițeu, autor di manuali ti sculii, publițistu armân. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Andrei Bagav ș-dghivâsiti di Aurica Piha și Cristian Stere.
S-cutrimburarâ munțâl’i - patra parti di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere: Luni tahina, cându mullerli și featili ișirâ la-arâu ta s-la strañili, s-fârnâsi aclo Costa furlu, cu barba pânâ di curauâ ș-armâtulat, di s-lâhtârsirâ tuti...
Interviu cu teatrina, jurnalista și scriitoarea Ioana Popescu ți scoasi tu migdani, di ptânu kiro, cartea "Poveste din Pipera: Anotimpuri pierdute" ("Pirmithuseri di-tu Pipera: Iami kiruti di kiro")
di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere: Dzâlili trec agonja tu munti, cându hii acâțat cu lucrul, ma nu ș-atumțea cându ti-arupi dorlu, i ti frimitâ ș-ti bat gaileadzl’i.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
