Poet, profesor di lițeu, autor di manuali ti sculii, publițistu armân. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Andrei Bagav ș-dghivâsiti di Aurica Piha și Cristian Stere.
S-cutrimburarâ munțâl’i - patra parti di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere: Luni tahina, cându mullerli și featili ișirâ la-arâu ta s-la strañili, s-fârnâsi aclo Costa furlu, cu barba pânâ di curauâ ș-armâtulat, di s-lâhtârsirâ tuti...
Interviu cu teatrina, jurnalista și scriitoarea Ioana Popescu ți scoasi tu migdani, di ptânu kiro, cartea "Poveste din Pipera: Anotimpuri pierdute" ("Pirmithuseri di-tu Pipera: Iami kiruti di kiro")
Cu ndauâ dzâli ninti di Sârbâtori di Paști, s-pârâstâseaști unâ minari niaștiptatâ prit câsâbadzl’i ș-pâzărli armânești dit Makidunie.
Ți zbor dulți-i Paștili. Țâ si umpli budza di ñiari cându-l dzâț. Câtâ harauâ, câtâ mușuteațâ n-aduți cu nâs!
di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere: Dzâlili trec agonja tu munti, cându hii acâțat cu lucrul, ma nu ș-atumțea cându ti-arupi dorlu, i ti frimitâ ș-ti bat gaileadzl’i.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Shcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrtise tsi dusi la Atselu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie shi pitricutu calea ditu soni - di vruta-lji Fumealje cu soia shi Armãnamea di Iutsido, Bucureshti - di la scamnulu a Sutsatãljei Culturalã Armãneascã, la Mirmintsãlji “Stã Vinirea” iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lji nicukirã prof.dr. Katharina Barba. "Baba al afendi (n.r. afendi Goga Barba), ți s-află Livădz și-ți muri tu anlu 1917, tu ilikie di 116 di añi, âlli dzâțea alu afendi – ți eara tu ațelu kiro elevu la "Sculia comerțialâ româneascâ di Sârunâ" – că pârințâlli a llei, fapțâ Gramusti, eara cilimeañi anda curdisirâ Livădz."
Poet, folcloristu, autor di manuali di sculii și dascal armãnu. Puizii spusi di Aurica Piha și Cristian Stere.
di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere: Di tahina, Dami s-andridzea s-easâ la numtâ. Suntu trei sâptâmâñi di cându avea fudzitâ la oi. Vini tu cripata-a hâryiil’iei, ma nu putu s-u veadâ pi Haida, vițina a lui...
