Casa Poporului, un teritoriu nicartat
Palatul Parlamentului easte şi va arămânâ trâ multu chiro binaia ţea ma curioasa a Bucureştiului. Easte, pri ma multe niveluri, un spectacol cu el işişi. Easte, ninte di toate, simbol a totalitarismului comunistu care exprimă desfigurarea a unui câsâbă, gustul nu dip uidisit, inutilitatea şi dilema a ofilisearil’ei a lui adecvatâ. Ama ea easte şi un spaţiu a nicunoscutului, a teritoriului ninca nicartat, ţi cara că fu exponentul a unui reghim care controla şi ştea totulu.
Steliu Lambru, 17.02.2014, 21:58
Casa a Republicâl’ei Socialistâ România fu prima numâ data a faraonicâl’ei binaie din chentrulu a Bucureştiului care lipsea să marcheadzâ naua epocă di maximă dezvoltare di-tru istoria a Româniil’ei, proiect a unei echipâ di arhitecţâ tineri conduşi di Anca Petrescu. Dispre ea s-au dzâsâ foarte multe după 1989 şi si creade că si ştie totul ţi lipseaşte. Ama nu easte aşi. Multe paramithe şi leghende urbane circulă pi isapea a binail’ei ctizmusitâ şi a ctitorului a l’ei, Nicolae Ceauşescu. Augustin Ioan easte profesor di arhitectură la Universitatea di Arhitectură şi Urbanismu ”Ion Mincu” din Bucureşti. El are tru amintirile personale di-tru studenţia a an’ilor 1980 ndauâ indicii dispre provenienţa a paramithilor dispre Palatul Parlamentului, şi spuse:
”Unâ sursă eara fostul rector di la Arhitectură, Cornel Dumitrescu, care, după moartea a arhitectului personal a lu Ceauşescu, Cezar Lăzărescu, suplinea aţistă funcţie exactu în perioada tru care si construi aestă ctemâ binaie. Dumitrescu v’inea în Club A, loc iu si mai zbura şi cu pezâ faţă di restul a discursului public. Aclo bea aproapea unâ cunetâ di whiskey, ca să aibă scuza că easte biut, şi diapoia nâ apunea adunările a lui cu Ceauşescu. Unile di eale eara absolut formidabile, nu ştiu ama cât di adevărate putea sibâ după unâ şişe di whiskey. Si zburâ dispre desene fapte di mâna a lu Ceauşescu, ama nu reuşi niţiun să li veadă. Unulu di autoril’i a Salâl’ei a Palatului spunea că s-aibâ asistatâ la redactarea a unui ahtare desen. Si spunea multe paramithe. Ceauşescu s-aibâ câftatâ ca firidzâle din zona superioară a Casâl’ei să nu hibâ rotunde tra-s nu intrâ gugufchile. Ninca mai vrea ca tute bulevardile sibâ ndreapte, ”trapte cu compasul”. Eara unâ achicâsire ţiva ma complicată a noţiunil’ei di ”linie dreaptă cu compasul”. Bunâoarâ, şi aesta nu mata easte unâ istorimâ urbană, si ştie că nu achicâsea absolut hici cum si construia ctizmusirea. Tute refaţirile după vizitile a lui eara minduite pi construcţii reale, nu există noţiunea di machetă. Eara maşi lucre ”de-a gata”, etime, şi surupate atumţea cându nu-l’i convenea.”
Dinclo di leghendile urbane, există cu adiver întribări ligate di Palatul Parlamentului la care niţiun om nu ştie să da un răspunsu. Şi arhiusinda tamam cu numa Casa Poporului, care u înlocui pi aţea veacl’ea, dispre care nu sâ ştie sigur desi fu inventatâ după 1989 sau circula ninte tru folclorul urban. Augustin Ioan dzâţe:
”Niţiun om nu ştie ndauâ lucrei. Nu sâ ştie cât putu să costă unâ ahtare binaie. Ţi ştim sigur este că Rupert Murdoch, tru 1991, are oferitâ 2 miliarde di dolari pi ea. Nu ştiu desi eara unâ sumă di pâradz apreciabilă, di aform’ia că atumţea ”nu ne vindeam ţara”, cum si dzâţea. El vrea să u transformâ într-un infotainment, un chentru di informaţii trâ tută Europa di Sud-Est. Interesante sunt şi paramithile di după 1989 şi fui martor ocular la unâ di aţeale ma savuroasile. Tru 1999, la Primăria a Capitalâl’ei, vine un domn paraxin, foarte straniu, di-tru SUA ţi reprezenta un fondu di multu mare ţi administra pâradzl’i a lu Michael Jackson şi a unor triburi di indian’i american’i. Şi câftă permisiunea să construiască Dracula Theme Park în tot spaţiul di dinâpoia a binail’ei, cu posibilitatea di a extindire vizitile cătră castelul Bran şi alante locuri ligate di Dracula. Şi azâi arămânim v’isători ma că nâ imaghinăm bâgarea un nângâ alantu Dracula Theme Park di Palatul Parlamentului.”
Nicunoscutile a Palatului Parlamentului da unâ aură di mistirgh’iu şi atmosferă gotică a multu maril’ei casâ. Easte unâ entitate proprie care aproapea îl devoreadză pi aţel ţi intră în sfera a l’ei. Augustin Ioan dzâse:
”Aestă Casă a Republicii easte în continuare un teritoriu nicartat. Pare sibâ ma multă Casă a Poporului dicât ştim noi. Nu există un plan gheneral di aform’ia că aţistă binaie fu di la bunâ arhiusitâ secret di stat şi si lucra pi porţiun’i. Care avea di lucru eara şef di proiectu la unâ sală l’i si didea conturulu interior a salâl’ei, niţe macarim structura nu u ştea. Nu pot să-l’i dzâc obiectu di arhitectură di aform’ia că nu easte un singur obiectu, că easte un ansamblu. Easte unâ structură ţi are amploarea a unei aşedzare, ma că stăm să mutrim la ţi suprafaţă poate sâ ocupâ ma că s-u depliem, la ţi relaţii stabileaşte cu politia pi care u distruse tra sâ si aşeadzâ, cât di multu si îndipărtăt câsâbălu, faptul că easte păzită în continuare cu arma. Aţea ma publică binaie din România are în continuare gardu. Easte pur şi simplu un obiectu rural, amplificat di dzăţ di m’il’e di ori, ţi are faţă şi pâltări. Concursul di aoa şi ndoi an’i eara maşi trâ amenajarea a faţâl’ei. Ţi easte dinâpoi? Urmează sibâ faptu bulevardul Uranus şi catedrala trâ ascâparea a miletil’ei.”
Casa Republicii aprease şi ngâldzâ şi imaghinaţia a ţilor care cred în existenţa a subteranilor a Bucureştiului, aţel’i pasionaţl’i di paranormal hiinda di păreare că există un adevărat Bucureşti sum Bucureşti, tru care Casa Poporului sibâ integrată pri-tru numiroase tuneluri. Un tunel există sigura, aşi cum spunea Augustin Ioan. Ama există şi părearea că imensul edificiu sibâ ligat di casile din varliga cum easte Ministerulu a Apărăril’ei, şi başi di aţeale ma îndipărtatile ca Palatul Cotroceni. Mistirgh’iul easte dat şi di faptul că palatulu are 7 niveluri subterane, inclusiv un apanghiu antiatomic trâ 3000 di persoane.
Palatul Parlamentului, deadun cu întregulu ansamblu ţi lu are anvârliga, formeadză un universu aparte, dispărţât di câsâbălu tru care nu reuşi să si integreadzâ di punctu di videare urbanistic. Certu easte că easte ţiva multu costisitor, bugetulu a lui hiinda cât aţel a câsâbălui Ploieşti, câsâbă di 228.000 di locuitori.
