Gheorghe Gheorghiu-Dej şi stalinismul tru România
Tru 1965 murea Gheorghe Gheorghiu-Dej, primlu lider comunistu ali Românie, unu ditru responsabilii ali sovietizari ahurhita tru 1945, sum controlu directu ali Armata Aroşe. Dej fu exponentul a unal’ei naua turlie di fateari politică, acea a partidlui unic totalitar comunistu. Istoritil’i alu lugursescu pi Dej un ditru călăil’i ali democraţie româna, agentu a Cominternului tru perioada interbelică, agiumtu pi nai cama analti poziţii tru bitisita a doilui polim mondial.
Steliu Lambru, 21.09.2015, 18:55
Gheorghe Gheorghiu-Dej s-amintă tru 1901 tru una familie di lucratori, yinitoarea a lui nicuchira hiindalui tut lucratoari. S-califica tru zanatea di electrician şi lucra la Atelierele CFR Griviţa. Di la 29 di ani, tru 1930, intra tru arâdarichili a partidlui comunistu. Anamisa di 1933 şi 1944 fu ncl’is tra rolu ti lu avu tru greva di la Griviţa dit anlu 1933. ninti di işearea ali Românie dit coaliţia Axal’ei, pi 23 di agustu 1944, Dej eara elibearat şi agiundzea diznau liderlu a partidlui comunistu tru libertate. Tru hapsani, tru anii 1940, fu tru idyea celulă cu Nicolae Ceauşescu, atel cari va-l’i l’ia loclu dupu moartea a lui.
Ştefan Bârlea al’i canascu dol’i lideri comunişti ali României, em Dej em pi Ceauşescu, şi avu hairi di aesta sutata. Intervievat tru 2002 di Centrul di Istorie Orală ali Radiodifuziuni Româna, Bârlea apruche că tiplu di lider reprezentat em di Dej, em di Ceauşescu, nu vrea s-hiba di cabile tru un altu sistem politic:”Sistemlu al’i scoasi dininti pi atel’i doi conducători a partidlui, respectiv a statlui tru perioada a comunismului: Dej şi Ceauşescu. Minduescu ca ma s-nu eara nasi, vrea s-eara alţal’ii ma buni ica poati ma puţan’i buni andicra di el’i, ama fără s-alaxească caracteristitle fundamentale a sistemlui. Cari ghvaseaşte istoria a secolului XX ducheasti ca fenomene di idyea turlie s-featira tru multe ţări. Artizanlu ali construcţie economica şi sociala şi politica tru România fu Gheorghiu Dej. Şi Gheorghiu Dej lu scoasi dininti pi Ceauşescu. Gheorghiu Dej, cata bitisita a banal’ei, vahi ca duchi şi el ananghea tra sa u faca cama buna bana a oamin’ilor, s-ndreagă nândaua alathusi cari s-featira tru tricutlu chiro, cu influenţe di nafoară ica fără influenţe di nafoară, atea turlie câ el muri vara turlie ampăcat tru noima că hapsinatit politit numata avea şi România avea una construcţie economică.
Minduearea a mea easti că tru planlu a lucarlui politic eara candasit că Partidlu va u afla ceareia nai ma bună tra s-da sila tu lucru tru harea di clirunom a lui. Ti atea easti ntimil’eata vara turlie că nu nominaliza pi varnu tru momentul cându eara greu landzidu tra să-l’i hiba clirunom. S-pari că aesta easti specific ti tut conducătorl’i, mi minduescu aşi, căte asi cum easti canascut niti Stalin nu feati aesta, niti Lenin, niti Mao.”
Dej fu un lider politic viclean şi crud, cari nu trapsi mana tra ş-elimina fizic oponenţal’ii. Nascanti bot spun că moartea a liderlui comunistu Ştefan Foriş dit an’il’i 1940 fu opeara al Dej. Moartea al Lucreţiu Pătrăşcanu, un oponentu di marcă al Dej, fu ama cadealihea bagata tru plan di aestu dit soni. Surparea a pareiil’ei concurenta cumandusita de Ana Pauker fu tut opera al Dej. Ama di numa a lui s-leagă em sovietizarea ali Românie, ama şi cilastasearea a comuniştilor români tra s-ascapă di tutela URSS, tru ahurhita a an’ilor 1960. Nascanti speculaţii spun că Dej fu iradiat la una andamusi di Moscova anda moinduia s-hiba ma largu di URSS.
Ia ti spuni Ştefan Bârlea: ”Ducheam că Gheorghiu Dej eara tru n’edzlu ali economie. Şi nu masi că eara tru n’edzlu ali economie, ama după 1945-1946 avu nascanti ipotisi tru cumandusearea a nascantor ministeri importanti. Cumandusi tru harea di prim-viteprezidentu a guvernului comisiili di stabilizari tra reconstrucţia economică şi preayalea-ayalea numasi tru guvernu mulţa dit atel’i cari eara tru biroulu politic a Partidului. Apufusea un dublu control tru guvernu, iara una perioadă importantă, ntra 1952 şi 1955, guvernul fu cumandusit di Gheorghiu Dej. S-deadira demisia trei miniştri importanţa dit guvernu: ministrul a finanţilor Vasile Luca, ministrul di externi Ana Pauker şi ministrul di interni Teohari Georgescu. Aesta turlie, Gheorghiu Dej ndreapsi doi scupadz tru idyiul kiro: chischinipsi em cumandusearea a partidlui di adversarl’ii incomodz şi guvernul. Practic, el prilo guvernul si alu pripusi premierlu Groza ca prezidentu tru Prezidiul ali Mari Adunari Naţionala.”
Ştefan Bârlea spunea că Dej nu alăsa niti un succesor la moartea a lui sa, ama că yinitorlu lider Nicolae Ceauşescu eara favorit:
”Lumea ştea că Dej eara landzidu, sa ştea că avu un polip la vezica urinară, că avea fapta hirisi, ama nu sa ştea di tamama catastisea tru cari easti el. Vahi ştea masi atel’i dit tercl’iuri restrânse. Cu aproapea un mes, un mes si giumitati ninti tra s-moara Gheorghiu Dej, avum atea dit soni andamusi di lucru a Comitetlui Central a U.T.M.-ului. Aestă andamusi s-ţanu tru una udiciu aproapea di biroulu a lui, dit fosta clădire a Comitetlui Central. Ceauşescu eara multu pidipsit. Noi avea ndreapta un raportu, Trofin eara prim secretar, şi vream să spunem ti adram, cum eara arada. Ceauşescu asculta multu puţan, şi deapoa na spusi una idee pi cari u dezvolta nu tru multi zboara, ti rolu pi cari lu avea organizaţia di tineret şi cât importantu easti ca ea să s-achicaseasca că easti rezerva a Partidlui. Nu achicasim spusili a lui ca masi ca un apel di arada. Una s-una ti muri Gheorghiu Dej, achicasim ti vrea sa spuna atumtea, dimec s-hiba ndrupat s-agiungă la cumandusearea a Partidlui. Iara noi, atel’i cari lucram la tineret, ninti s-hiba dimandata ufitial, tuţ earam candasit că masi Ceauşescu şi nu va s-hiba ici zborlu ti altu varnu tru loclu al Gheorghiu Dej. Şi aşi s-feati.”
Gheorghe Gheorghiu-Dej murea pi 19 di martu 1965 Bucureşti hiindalui succedat di Nicolae Ceauşescu. Aoa si 50 di an’i, cumandusearea comunistă română ş-alaxea liderl’ii, ama nu si turlia di guvernari.
Angrapsearea: Steliu Lambru
Armanipsearea: Tascu Lala
