Prota scoala romaneascaa dit Şcheil’i a Brasovlui (rubrică di concursu)
Tru 1495, tru Şcheii Braşovului s-adra bisearica ti avea s-apanghisească şi prima instituţie di nvăţământu dit spaţiul românescu. Ază, casa znuită tru stil baroc tru secolul al XVIII-lu apanghiseasti muzeulu cu numa Prima şcoală românească” dit Braşov. Ti apariţia a aistei sarmanita a spiritualitatil’ei româneşti na zburaşte preftul profesor Vasile Oltean:
Monica Chiorpec, 12.07.2015, 20:04
Ma s-tritem prit istoria, constatăm că basearica ti apănghiseaşte aestă zonă easti ctitorită di 32 di domn’i ş-cama di mari chihaeadz dit Ţara Românească şi Moldova. Haristusita a aistui avantaj, confirmat di ateali 80 di hrisoave domneşti (tru Evul Mediu, actu cu funcţia di titlu di proprietate) pi cari li avem aoa, s-adra un centru cultural şi spiritual românescu multu vartos, cari s-baga tru lucru prota s-prota prit prima şcoală românească. Simfun cu istoria, şteam că nviţământul românescu datează dit secolu XVI-li, ama aestu lucru easti infirmat di cronica a biserical’i, cari spune tra chicasearea a iti insu că s-aanalta sâmta basearică şi şcoala la 1495”. Cum s-nu pistipsim cronica, tru condiţiile tru cari, tru 1932, Aurelia Mureşan publica documentili ti construirea a casil’ei la 1495? Easti una documentaţie axi s-dovedească averlu. Tuti tra atea ca,cu chirolu, s-him loat pi napandica di textul a Bulal’ei Papala al Bonifaciu IX-li, di la 13 di andreu 1392, prit cari Papa di Roma zbura di schismatitl’i dit Şchei, cari apruchea nviţătură di la pseudo-dascăli.”
Anvarliga di şcoala dit Şchei s-adrara, pi hiotea a chirolui dimi tu ma multi secole, alithili fucurini di cultură, reprezentative nu masi tra regiunea a Bârsal’ei, ama s-tra tut spaţiul românescu. Aoa alancira primili cărţa tru limba română a diaconlui Coresi şi, tut la şcoala dit Şchei, braşoveanlu Dimitrie Eustatievici scrisi, tru 1757, şi prima carti di gramatică românească.
Ti imnaticlu apres a patrimoniului primal’ei şcoala româneasca dit Şcheii a Braşovlui, preftul profesor Vasile Oltean na spuni:
Minduescu la anlu 1981, cându aflaiu manualu di şcoală dit secolele XI-XII, di 700 di frandza. Masi lecţia tra virtuti ari 250 di frandza. Un ahtari manual di proporţii şi importanţă extraordinară, cu un conţanut ahât di avut, nsimneadza cu siguranţă şi existenţa a unui nviţământu di nivel superior. Mindueam la profilu a tilui ca yinea la şcoală s-nruveaţa după un ahtari manual… Avem 15 di udadz di depozite şi nica trei udadz nicercetati. Avem şasi n’il’i di cărţa vecl’i şi 30 di n’il’i di documente. Tute aesti, până tru 1962, eara ascumti tru pirgul ali baserica. Nu ştea varnu di eale, iara tru 1962, pu napandica, un aus, profesorlu Ioan Colan, alina tru pirgu s-l’ia una scândură, trapsi di atea scândură dinapoia a curi cădzu un mur cari ascundea aesti documente. Ioan Colan feati opt an’i hapsani căte avea vivlia al Şaguna tru vivliotecă, nu apruche să-l’i da foc şi, neise, fu declarat purdot şi duşman a popului”. După atel’i 8 an’i di ahapsi, fu angajat aoa, la basearică, pi ipotisea di lucrator nicalificat, tâmplar, aca avea trei doctorate şi doauă licenţe.”
Tru 1949, unaora cu apopfasea ali Ana Pauker, prit cari tuti yisterli di patrimoniu baserichescu s-ardea public, lipsea deapoa s-hiba arsi şi tuti documentili a şcoalal’ei dit Şchei. Un preftu li avea bagata tru pirgul ali baserica, tra s-li veagl’e di aspardzearea iminentă dit ordinlu a autorităţlor comuniste, iu armasira până tru 1962, cându fura scoasi tru videala.
Protopoplu Vasile Cuman ahurhi una s-una organizarea a muzeului di la şcoala di Şchei. S-toarna cama minutis preftul profesor Vasile Oltean:
Cara va s-aveam un manual dit secolul XI-li, cu siguranţă aveam una şcoală. Aflam şi un catalog di elevi, vahi nai cama vecl’iu dit ţară, dit 1683. Eara un singur profesor, Ioan Duma. Avea 110 di elevi, nai ma tinir avea ilichia di 20 an’i. Sidea tru şcoală trei mesi, după cari agiundzea gociman. Aestu zbor yine dit limba germană, Gottsmann” ti va s-dzaca omlu al Dumidza”. Eara, dimi, administratorlu a isnafil’ei şi ali basearica. Aeşti administratori avea una puteari extraordinară, putea s-lu scoata di pi ipotisi nica si preftul, ma s-nu tin’isea caftarli. Ma s-armanea şasi mesi la şcoală, elevlu agiundzea dascăl. Cânta tru strana ali biserica şi avea ngatan di şcoală. Ma s-armanea naua mesi agiundzea preftu. Ta s-yină la şcoală, un elev lipsea s-aducă un cuva cu garnu, un carota cu leamne şi paradz, patru florini, după cum s-vedi dit catalog. Cu aeşti paradz, putea s-ancupara trei ica patru boi. Ama nu paltea elevlu şi niti tatăl a lui, paltea tuta hoara. Faptul că eara 110 di elevi scoati tru videala avea vinită aoa dit tută Ţara a Bâral’sei, nu masi oamin’i a loclui. Prima elevă fu nregistrată tasi tru 1846.”
Tru colecţia a Şcoalal’ei dit Şchei ari şi prima carti tru limba slavă, datândalui dit 1491, tipărită dit cumandul a domnitorlui ali Moldova, Ştefan atel Marle. Sweipold Fiol eara atel cari, fără să ştiba, tipusea prima carti ortodoxă, aca nolgica di lumea catolica, la Cracovia. Ateali şasi n’il’i di cărţa vecl’ şi ateali 30 di n’il’i di documenti di Braşov reprezintă cadealihea yisteri ale cultura universala.
Armanipsearea: Tascu Lala
