Amintâtoril’i a concursului “Vacanţă în Bistriţa-Năsăud”
Vruţ soţ, Radio România Internaţional vâ are invitată până la 15 alonar 2016, data a poştâl’ei, să participaţ la un concurs di cultură ghenerală cu titlul “Vacanţă în Bistriţa-Năsăud”. Fu un concursu dedicat a unuia di judeţile di-tru nordulu a Românil’ei, cu potenţial turistic multu mare, cu locuri ahoria, cu atracţii culturale, istorice, naturale di mare valoare.
România Internațional, 29.07.2016, 22:25
Concursul are diştiptată interesulu a dvs. şi nâ vinirâ 352 di răspunsuri corecte şi complete. Vă mulţan’ipsiim şi vă invităm să participaţ şi la alte concusuri.
Mările Premii va să hibă câte ună excursie di 8 dzâle (7 nopţâ) cu pensiune completă, în perioada 15-30 aheazmăciune 2016, trâ 2 ascultători RRI, tru judeţulu Bistriţa-Năsăud, ma precis tru Municipiul Bistriţa, la Piatra Fântânele (Hotel Castel Dracula) şi la Colibiţa, pi malul a lacului artificial di acumulare omonim, cu tut aţea numâ . Trâ aţel’i care nu amintâ Mările Premii va să avem premii şi menţiun’i în obiecte, oferite di parteneril’i a concursului. Ca di aradă lipseaşte să vă asiguripsiţ pi isapea lui cathe un transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă necesară, viza trâ România.
Concursul fu sponsorizat di Hotel Castel Dracula, din Piatra Fântânele, Hotel Coroana de Aur, din Bistriţa, şi Fisherman’s Resort, di Colibiţa. Concursul fu ndrupât di Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa, Protopopiatulu Ortodox Român Năsăud, Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Bistriţa, Centrul Judeţean trâ Cultură Bistriţa-Năsăud, Muzeulu di Artă Comparată di-tru Sângeorz Băi, Fundaţia Culturală Societatea de Concerte“ Bistriţa şi di jurnalul Răsunetul”, din Bistriţa.
Di-tru emisiunile RRI, di pi site sau profilurile Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn putut să aflaţ răspunsurile la întribări.
Concursul si bitisi la 15 alonar, data poştâl’ei. Până să aflaţ care suntu amintâtoril’i, aduţim aminte întribările la care vâ am invitată sâ răspundiţ:
– Care este reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud? Răspuns corectu: Municipiul Bistriţa.
– Cum si numeaşte laculu di acumulare artifical pi malul a cui si aaflă pensiunea iu va să hibă apânghisiţ amintâtoril’I a concursului? Răspuns corectu: Lacul Colibiţa.
– Ţi personaj celebru, di roman şi filmu, îşi leagă numa di Bistriţa-Năsăud? Răspuns corectu: Dracula.
Tora putem sa derulăm lista a ţilor ţi amintară.
Aţeale 40 di Menţiun’i lâ vinirâ a ascultătorilor sau utilizatorilor di Internet: Vitaliy Yefimenko şi Marina Kvetko, din Belarus, care scrisiră a Secţil’ei Română în limba română, Dieter Langguth, di-tru Ghirmănie, Yasmany Machado McCarthy, din Cuba, Juan Franco Crespo, din Spania, Paulo Roberto Angélico şi soţia sa Elizabeth Krause din Brazilia, Salim Sabah Al-Saray, din Irak, Sami Ahmad Mosad, Egipt, Jamilla Bekkai, din Maroc, care scrise a Secţil’ei Franceză, Nikolai Larin şi Ivan Lebedev, ambii din Rusia, Jin Tao, Wu Xuan, Ji Yuan, Kevin Zhao, Gong Yudie şi Jiang Tao, toţ 6 din China, Ileana Petitti, Sara Souberan, Roberto Carrus, Diego Sinis, Bruno Feruda şi Cesare Cadeddu, toţ 6 din Italia, Keith Simmonds, din Franţa, ascultător a programilor în engleză, Roberta Selesky, Pruit Hall şi Lee Ri, toţ 3 din SUA, Henk Poortvliet, respectiv Maria şi Robert Ackx, toţi din Olanda, C.O. Agboola, din Nigeria, Satyaki Sarkar, Mitul Kansal, Hebarani Sarkar, Muhammad Najim şi S.B. Sharma, toţi 5 din India, Brian Kendall şi Grant Skinner, ambii din Marea Britanie, Amir Jameel şi Javed Iqbal, ambii din Pakistan, Thein Soe, din Malaezia, şi Bezazel Ferhat, din Algeria, care scrise a Secţil’ei Engleze.
Vitaliy Yefimenko şi Marina Kvetko, din Belarus, nâ scria, în limba română, întră alte: Câftăm l’irtare trâ limbă română multu oarfână: din păcate, ninca nu putem să stăpânim limba aesta muşată la nivelul corespunzător, la nivelul serios. (…) Participarea la concursuri, desfăşurate di cătră Radio România Internaţional, va nâ agiută să cunoaştim mai ghine nu maşi numir mare di puncte di atracţie din România, ama şi limba l’ei”.
Yasmany Machado McCarthy, din Cuba, argumenta: Avuiu dori să particip tru aţist concursu di aform’ia că mi intereseadză să aflu cât ma multe lucre dispre România. Cu mulţâ an’i ninte am urmărită la televizor un serial inspirat di-tru bana contilui Dracula, aţist lucru mi determină să caftu mai multe informaţii pi Internet, aoaţe, în Cuba. În plus, activitatea mea profesională si desfăşoară în sectorulu cultural, hiinda licenţiat în comunicare socială. Pi nângă aestea, escu ascultător a RRI, aflat întră aţeale treie posturi di radio favorite di pi lista mea, di aform’ia că easte ună sursă di informaţii di încreadire dispre România şi dispre zona euro. Ma că si nu exista RRI şi transmisiun’ile a lui pi unde şcurte, aoaţe în Cuba vrea s-eara imposibil să avem acces la aţiste informaţii”.
Jamilla Bekkai, din Maroc, argumenta: Esc ună ascultătoare fidelă a RRI di mulţâ an’i. Emisiun’ile a voastre mi intereseadză şi va mi intereseadză dipriună trâ diversitatea lor, di aform’ia că suntu bogate, avute în informaţii şi instructive şi trâ relaţia aprucheată anamisa di animatori şi ascultătoril’i a lor, a cui numir creaşte constantu. Ascultânda RRI, postul a meu preferat, esc sigură că va să l’iau cathe oară informaţii actuale dispre România şi dispre alantă parte a lumil’ei, restul a lumil’ei. Esc fericită că avuiu ocazia să hiu invitata RRI tra să trec un sejur pasionantu în România, ţi îm’i va arămână dipriună întipărit în memorie. Îl’i invit pi toţ ascultătoril’i RRI ţi au aestâ mirache să discoapiră aestă ţară multu muşată să participă în forţă, cu speranţa că va să amintă Marile Premiu — ună călătorie în România. Easte ună ţară pi care lipseaşte neapărat să u viziteadză”.
Jin Tao, din China, nâ scria: Asia şi Europa, ţi cara că la m’il’e di kilometri distanţă, si aduună, si andâmusesc tru eter. Dunărea şi Fluviul Galbin si mutrecu un pi alantu di la dipărtare, iar eo admir negurile di-tru hârâgh’ie şi negura searâl’ei. Optu dzâle di priimnări şi îm’i duchescu sufletulu îmbogăţit, ma înviţat şi sănătos tutunâoară. Turnat nâpoi în patrie cu inima mplină di vreare cladă di soţ, uredzu a li Chină şi Româniil’ei frăţil’e îndilungată”.
Tot din China nâ dede apandise Ji Yuan: Cu cât ascult ma multu RRI, cu ahât îm’i place, îm’i l’ia hare ma multu aestă ţară di-tru Peninsula Balcanică. Muşuteaţa naturală, turlia tra sâ eşţâ simplu, ama mplin di bogăţil’e. Oamin’il’i caldzâ şi aştiptaţ cu oaspiţâl’i. Cântiţile, dansurile şi istoria îndilungată. Cu un zobr, vreare. Cathe oară cându particip la concursurile cu premii, mi hârâsescu câte nâheam di peisajul, istoria sau cultura zonâl’ei. Îm’i are hare să particip la ahtări activităţ: particip şi amintu cunoaştire şi bucuril’e; particip şi interacţionedzu cu oamin’il’i, iar tru tut aţeluşi chiro adânţescu achicâsirea şi vrearea trâ România ”.
Ivan Lebedev, din Rusia, argumenta şcurtu şi precis: Ascultu emisiun’ile RRI di aform’ia că îm’i place să hiu implicat în procesile şi lucrile care si fac în Europa şi să aflu informaţii dispre România din prima sursă. Îm’i plac iara şi muzica prezentată, muzica populară românescă, pricum şi melodiile moderne”.
Sara Souberan, din Italia, nâ mărturisi: “Îm’i faţe plăcere şi harauâ să urmărescu site-ul a vostru di aform’ia că îm’i da posibilitatea să cunoscu lucre interesante dispre România. Particip la concursurile RRI în speranţa că sâ fac călătorie în ţara a voastră”.
Tot din Italia, Diego Sinis, are scrisă: “Am arhiusită să ascultu RRI di aform’ia că am oaspiţ român’i care m’i-au spusă dispre România şi trâ aţea că mi atradze multu di multu aestă ţară mplină di mistirgh’iu şi istorie.”
Keith Simmonds, din Franţa, nâ transmise: “Avem dor să cunoaştim mai ghine ţara a dumnil’ilor a voastre – aestua easte motivulu trâ care participăm la concursu. Di tut aţeluşi motiv ascultăm RRI, în speranţa că putem să înviţăm ma multe lucre dispre România. Di aform’ia că him pasionaţ di călătorii, avem mirache să amintăm ună excursie tru aţistă ţară muşată şi să-l’i cunoaştim oamin’l’ii, cultura şi rolul pi care-l gioacă pi plan internaţional.”
Ţeale 10 Premii III lâ viniră a ascultătorilor sau userilor: Rodica Iancu, din România, Volker Schmidt, din Germania, David Iurescia, din Argentina, Adervall Lima Gómez, din Brazilia, Abdel Naser Mohamed Rashad Kamil, Egipt, Gilbert Dupont, din Franţa, Viktor Varzin, din Rusia, Cui Wenbai, din China, Massimo de Muro, din Italia, şi Jaroslaw Jedrzejczak, din Polonia.
David Iurescia di-tru Argentina, argumenta clar şi precis: Ascultu Radio Romania Internaţional di mulţâ an’i. Easte ţea ma uidisita modalitate să cunoşţâ actualitatea şi cultura română. Tru tuţ aeşti an’i am înviţată foarte multe lucre dispre ţară, iar pri-tru intermediul a programilor plăcute şi a concursurilor pi care li organizaţ am agiumtă să cunosc ună câte ună reghiunile a ţarâl’ei şi atracţiile turistiţe pi care li oferă aţistea. Cum spune unulu di realizatoril’i a postului
Rodica Iancu, din România, scrise, întră alte: “Vă urmărescu în mediul online cu plăcere, cu harauă pot să aflu cum easte vidzută România piste sinure. Tru ţi mutreaşte concursul, particip di aform’ia că mi arisescu, îm’i plac competiţiile, îm’i da ocazia să mi documentedzu dispre ună anumită, tade ică tade zonă a ţarâl’ei şi, câţe nu, poate şi să vizitedzu aţeale locuri di paramith, cum easte Colibiţa. Dispre zona Lacului Colibiţa am avdâtă că easte ţea mai ozonată zonă din Romania, cu aerulu aţel ma pur şi chischin”.
Gilbert Dupont, din Franţa, explica: ”Nu are canâ oară să dănăsescu di insistare asupra muşuteţâlor a Româniil’ei, ahât di multe şi numiroase, pi care li am descoperită mulţumită, bircheavis a RRI. Di-tru aţel mes agheazmăciune tru care am vizitată ţara a dvs. (graţie a unui concursu RRI) escu la curent dzuuă di dzuuă cu actualitatea românească, pri-tru intermediul a numiroasilor mehannii oferite di RRI. Şi continui să promovedzu nicurmat muşata dumnil’ilor a voastre ţară”.
Viktor Varzin, din Rusia, ne exigh’isea: Cu agiutorulu a emisiun’ilor a dvs. îm’i suntu oferite informaţii nale, actualizate dispre România, îm’i extind orizontul. Totâna easte util şi plăcut să ti autoeduţ şi să cunoşti lumea di anvârliga, iar programile RRI fac aţist lucru posibil şi agiuută multu di multu. Informaţiile suntu prezentate facil, într-ună manieră degajată, ascultu cu interes. Îm’i place să particip la concursurile organizate di RRI! Exiistă posibilitatea di amintare un premiu, cadouri aniversare, şi – pur si simplu – din plăcere”.
Cui Wenbai, din China, răspunse: Ascultu emisiun’ile din România di mai ghine di 20 an’i şi particip aproapea cathe oară la concursuri. Până tru dzuua di ază, impresiile a meale dispre România si leagă di filmile româneşti vidzute în copilărie, cându earam m’ic. Ma că si am ocazia să călătorescu în România, am tru minte ca, pi baza propril’ei experienţă, simţită şi bânată, să promovedzu industria turismului din România, printr-un articol numit
Massimo de Muro, din Italia, argumenta: “Particip di multe ori la concursurile a voastre, esc pasionat di cultura şi di ţara voastră, în general, sper ca oara aestâ să am tihe să am ocazia să vă cunoscu. Urmăresc programile a voastre online tra să aflu constant ţiva în plus dispre muşata voastră ţară!”.
Jaroslaw Jedrzejczak, din Polonia, nâ scrise: “România are un bogat patrimoniu cultural. Cându earam tiner, aveam adetea să ascultu programulu în limba rusă, difuzat di Radio Bucureşti. Înviţam limba rusă şi ascultam programile Radio Bucureşti. Îm’i dorescu, m’i am dor multu di multu să vizitedzu România, aţistă ţară absolut trâ ciudie. Îm’i place să ascultu radioulu pi unde şcurte, easte ţiva ţi fac di cându earam copil, cilimean. Tora am 52 di an’i şi am remarcată cu multă amărăciune, amăreaţă că multe posturi di radio dânâsiră şi nu mai emit pi unde şcurte. În prezent vă ascultu programile pi Internet. Învuţu engleza tora şi ascultu programile a Secţil’ei Engleză. Am dor să sumcundil’edzu că fuiu totâna faschinat, mâgh’ipsit di România. După cum ştiţ, aoa şi un an amintaiu concursul ‘Vacanţă în sudulu a Litoralului românescu a Maril’ei Laie’ şi am vidzută muşatulu litoral românescu. Aestu easte motivulu trâ care vă ascultu emisiunile şi particip la concursurile organizate di Radio România. Particip la concursul ‘Bistriţa’ tra să-m’i împlinescu v’isulu să vizitedzu diz nou ţara di iu emite postul a meu di radio preferat.”
10 Premii II lâ viniră a următorilor: Olexandr Kozlenko, din Ucraina, Milica Vukobrat, din Serbia, care scrise Secţil’ei Română, Simon Wendl, Germania, Robinson Mosquera García, din Columbia, Abdelillah Izzou, din Maroc, Joël Lintz, din Franţa, Valeri Rubin, din Canada, care scrise a Secţil’ei Rusă, Xue Fei, din China, Martina Straccini, din Italia, şi Arne Timm, din Estonia, care scrise a Secţil’ei Engleză.
Milica Vukobrat, din Serbia, are transmisă următoarea argumentare: “Esc di orighine sârboiacă, ama am studiată limba română! Îm’i place multu natura Românil’ei şi am dor să călătorescu cât ma multu posibil. Concursul easte multu musat frumos şi voiu să spun că organizaţ cathe an superbe oferte trâ călătorie în România”.
Simon Wendl, di-tru Ghirmănie, scria: Urmăresc cu regularitate emisiun’ile a voastre şi pagina voastră di Internet, di când fui în concediu în România tru anulu 2015. Într-ună excursie InterRail am vizitată atumţea Bucureştiul şi Iaşiul. Mi-arisiră multu di multu! Mi hărăsescu că pri-tru programile a voastre pot dă aprochiu informaţii la dzuuă şi pot să aflu ma multe. Ma s-pot am dor să u vizitedzu România diz nou cu plăcere. Poate am tihe oara aestă!”.
Ţeale 10 Premii I lâ viniră a următorilor ascultători sau internauţi: Constantin Criţkii, din Republica Moldova, care scrisa a Secţil’ei Ucraineană, Amela Omerspahic, din Bosna şi Herţegovina, ascultătoare a programelor în sârbă, conaţionala noastră Ligia Someşan, din Spania, Horst Qiutzau, di-tru Austria, Antonio-Ángel Morilla Ríos, din Spania, Mouad Belgrid, din Maroc, Jean-Michel Aubier, Franţa, Nikolai Loghinov, din Rusia, Roberta Nuvoli, din Italia, şi Palash Chowdhury, Bangladesh.
Constantin Criţkii, din Republica Moldova, nâ scrise: Cathe concursu RRI nâ oferă oportunitatea să aflăm ma multe dispre istoria şi geografia Româniil’ei, dispre personalităţâle proeminente a culturâl’ei română şi, nu tru arada di ma nâpoi, easte interesantu şi incitant.”
Amela Omerspahic, di-tru Bosna şi Herţegovina, argumenta cu mare vreare apandisea: V’isula a fitiţâl’ei a mea în vârstă di 7 an’i easte să viziteadză România. Are desenată singură harta Româniil’ei. Păpuşa l’ei preferată easte Drakulara, a cure ţară di orighine easte România. Cathe dzuuă mi întreabă cându m’eardzim în România. Sper că va să pot să-l’i îndeplinescu vrearea şi va să vizităm împreună România”.
Palash Chowdhury, Bangladesh, explica: “Pi nângă istoria bogată şi peisajile di ună muşuteaţă rară, care ţâ tal’ie respiraţia, Bistriţa oferă numiroase alte atracţii turistiţe. Easte un loc trâ mirache! Va-m’I aibă hare să pot să v’in într-ună dzuuă în România, să-m’i trec vacanţa tru Bistriţa-Năsăud.”
5 Premii Speciale lâ viniră a următorilor ascultători sau Internet useri: Alejandro Vázquez Orozco, din Mexic, Boudoukha Mohamed, din Algeria, Giovanna Bertocco, din Italia, Ashik Eqbal Tokon, din Bangladesh, şi Muralidhar M, din India.
Giovanna Bertocco, din Italia, mărturisea: “Particip la concurs di aform’ia că soţâl’i a mei român’i, Vasile şi Ileana, m’i spun dipriună cât di muşată easte Transilvania. Acasă la el’i vă ascultu dipriună, iar el’i mi agiută să înveţ cuvinte în română. Voiu să am ocazia să gustu faimosile a voastre sarmale, pi care li ador! Le-am gustată aoaţe, în Italia, gătite, adrate di el’i aoa şi ndoi an’i şi, di atumţea, di câte ori easte sărbătoare, Ileana ştie deja că mizi aşteptu să măncu diz nou! Mulţan’isescu trâ oportunitatea să particip la concursu!”
Multan’iisim a tutulor aţel’i care nâ au răspunsă la întribări şi care au argumentată ţi-l’i convinse să participăe. Şi tora, momentul aţel mai aşteptatulu!
Are participată la concursu, răspunse ghine şi amintăă ună excursie di 8 dzâle, cu cazare 7 nopţâ, cu pensiune completă, în perioada 15-30 septembrie 2016, tru judeţulu Bistriţa-Năsăud, ascultătorulu RRI Liu Fajian, 50 di an’i, manager di firmă, di-tru Shenzen, China. El va să v’ină în România împreună cu soţia lui, cu nicuchira sa. Felicitări şi vă aştiptăm în România tru agheazmăciune!
Marile amintâtor, Liu Fajian, argumenta participarea la concursu: Fui mâgh’ipsit di muşuteaţa munţâlor şi a râurilor din România! Dunărea ţea nalbastră, Carpaţâl’i maiestuoşi şi Marea Neagră, ahât di splendidă, suntu aţeale treile mări v’iaşteri a li Românie. Zingirulu carpatic, numit şi coloana vertebrală a ţarâl’ei, si tinde pi mai ghine di 40% din teritoriul a Româniil’ei. Muşuteaţă, maiestuozitate, mistergh’iu!
Premiile şi menţiun’ile va să hibă expediate prin poştă tru meşil’I ţi v’in şi vă câftăm să nâ confirmaţ, printr-ună scrisoare, printr-un e-mail sau faxu şi ma să aprucheat ţiva, şi conţânutul! Vă mulţan’iisim, diz nou, că vâ mutrit şansa şi răspunsit la concursul RRI consacrat a Bistriţâl’ei-Năsăud şi vă invităm să participaţ tru numir cât mai mare şi la alante concursuri a noastre! Primul, consacrat a Festivalului Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo 2016, are şi arhiusită!
Autori: Alecu Marciuc, Răzvan Emilescu, Eugen Cojocariu
Armânipsi: Hristu Steriu
