(Concursu): Cheia

Azâ duţim ninte vizitile di-tru arada a concursului cu premii di la RRI, cu numa “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”. Concursul easte dedicat a judeţului Prahova, di-tru sudulu a Româniil’ei, cu reşedinţa la Ploieşti. Alăsăm trâ momentu deja cunoscutile staţiun’i di pi Valea Prahovei, nâ îndipărtăm di căl’iurile a poamilor, a v’inului sau a voievodzâlor şi descoperim un loc ma puţân cunoscut, ama nu ma puţân valoros: comuna Măneciu şi staţiunea Cheia, di aoaţe.

Ana-Maria Cononovici, 26.02.2014, 20:39

Nâ dânâsim tru calea a noastrâ la Primăria a localitatil’ei Măneciu, judeţulu Prahova, parteneri a noştri tru organizarea a concursului RRI. Aoa zburâm cu Mihail Barbu, viceprimar a comunâl’ei Măneciu, care nâ prezentă ndauâ repere di aoa şi dzâse:

Comuna Măneciu easte ţea ma marea comună di-tru judeţulu Prahova, ţea ma tru nordu comună di-tru jud Prahova, aflată pi meridianulu 25, la 120 km nordu di Bucureşti. Comuna easte tru Valea superioară a Teleajenului. Avem pi teritoriulu a l’ei ţel ma marile baraj di anrocamente din ţară, barajulu di acumulare Măneciu, muşuteţ turistiţe cum easte staţiunea Cheia, noi hiinda singura comună cu staţiune din judeţ. Unâ staţiune multu muşatâ, aflată pi DN1A (drumul naţional 1A), la distanţă aproapea egală di Ploieşti şi Braşov.”

Şi di aform’ia că di aţeale ma vecl’ile timpuri în România si-au construitâ bâseriţ şi mănăstiri, la Măneciu nâ aşteaptă dauă ahtări obiective turistiţe. Si toarnâ cu detalii Mihail Barbu, viceprimar a comunâl’ei Măneciu, care dzâse:

Mănăstirile suntu ctitorite di român’i ardelean’i, unâ easte ctitorită di unâ domniţă veduvă care vine din Ardeal şi află aţea muşatâ zonă di la Mănăstirea Suzana, pi care şi si aşeză, creânda mănăstirea Suzana, unâ mănăstire di câlughăreale. Există şi unâ mănăstire di călugări, la Cheia, ctitorită di cătră fugari din Ardeal, după care domnitori ma recenţâ a Româniil’ei u înzestrarâ cu terenuri, ca să poată sâ si dezvoltâ. În varliga aţil’ei mănăstire apăru staţiunea Cheia.”

Mănăstirea Suzana si spune, la prima videare, ca unâ ţitate fortificată, cu muri puterniţ. Unâoarâ intrat, descoperi muşuteaţa hibâ a cadrului natural, hibâ aţea a suflitilor dipriunâ purtătoare di doliu – ţeale 44 di monahii, di călughăreale, continuatoarile a unei tradiţie di secole. Cadrul natural montan dominat di păduri di fag nibitisite da ocazia a pelerinului să discoapirâ un loc di paramith, cu amintiri, istorie şi spiritualitate.

Care easte oferta turistică di la Cheia aflăm tut di la Mihail Barbu, care dzâse: “Staţiunea are 40-50 di pensiun’i, 3 hoteluri şi 3 cabane la înălţime. Staţiunea are ca principale obiective turismul di altitudine, drumeţia, priimnarea, montană, tru zona a munţâlor Ciucaş, Zăganu, Grohotiş. Are apoia turismul aestu ecumenic şi să nu agârşim muşuteaţa a locurilor, trâ relaxare, într-un aer curat. Există şi unâ leghendă că sibâ zona ţea ma încărcata cu bioenerghie şi energhie pozitivă, lucre pi care nu pot sâ li certific. Vă aşteptu cu vreare la Măneciu. Avem aţea ma muşata ţară, vâsilie, şi noi, aţea ma muşata localitate şi vă invit cu vreare s-u videţ.”

Tut la Cheia, trâ ătel’i cu mirachea a înălţimilor, fu mutatâ, într-un muşat decor montan, aproapea di cârciliului Ciucaş, cabana cu tut aţea numâ: Cabana Vârful Ciucaş. Gazdă dipiratâ, Gheorghe Alexe, nâ spune ţi aflăm aoa:

Avem condiţii di cazare multu bune, avem şi gospodărie.nicuchiratâ, proprie di animale, aşi că putem s-hrănim turiştil’i cu produse naturale. M’i lo hare di cându mi ştiu lemnul şi am faptâ unâ combinaţie trâ aestă construcţie ca să hibâ cu specific trâ zona montană, cu lemnu, cu cheal’i, să ş-u aducâ a cabană di munte, cu cheatră, părţâle di iluminat cu arâhoată di caruţă, adică tut ţi easte muşat natural. Avem acoperire telefonică. A turiştilor lâ asiguripsim transportu, alinare, dipuneare, iarna faţim pârtie, cale tru neauâ. Avem bucătărie cu mâcare tradiţională, carne di porcu afumată, brânză di burduf (caş tru foale), buldzu, care suntu specifice a zonâl’ei.”

Lu întribăm pi Gheorghe Alexe ţi trasee montane nâ recomandă aoa şi nâ dzâse: “Traseele care fug di la Muntile Roşu, ies la Fântâna a profesorului Ioan, alinâ pi Valea a Birâl’ei până la noi la cabană. Di aoa poate sâ si agiungâ pi Pasul Bratocea, pi Vârful Tigăilor, pi Vârful (cipitlu) Ciucaş, pi Vama Buzăului, sau poate sâ si v’inâ diznou pri-tru parcul Zăganului, iu ajunge în Valea Stânii. Noi putem sâ oferim la iţe oră transportu auto şi cătră cabană, şi pi traseele turistiţe care fug di-tru aestu nod.”

Iara a nauă nu nâ arămâne dicât să vă aduţim diznou aminte că fericiţâl’I şi hârâsiţâl’i aminttori a concursului RRI va aibâ arastea să hibâ cazaţ pi aestu cipit di munte. Aşi că vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundiţ corectu, în scris, la întribările di concursu, tra sâ puteţ s-amintaţ. Concursul dureadză până pi 15 marţu 2014, data a poştâl’ei. Mai aveţ maşi 18 dzâle tra-s pitreaţiţ răspunsurile a dumnil’lor a voastre.