Icunumia ali Românie, fudzi hima
Icunumia ali Românie u lo ufițial di hima, dupâ dauâ trimestri arada di scâdeari a Produslui Internu Brut.
Tașcu Lala, 01.06.2026, 09:55
Icunumia ali Românie scâdzu estan tu protslli trei meși cu 0,2% andicra di trimestrul di ma ninti şi cu 1,5 proțenti andicra di protlu trimestru dit 2025, dzâsi ñiercuri Institutlu Naţional di Statisticâ. Produslu Internu Brut criscu an cu 0,7% tu termeñi dealihea andicra di 2024, ama tu ațelli trei meși dit soni ditu 2025 fu ma ñic cu 1,8% andicra di trimestrul di ma ninti. Ași, dupâ scâderili a PIB-lui di 1,8%, ș-di 0,2%, ânreghistrati tu dauâ trimestri arada, vâsilia u lo di hima tehnic.
La scarâ ivropeanâ, maș România şi Irlanda avurâ unâ scâdeari ali icunumie, di cara Produslu Internu Brut criscu cu 0,8% tu zona ivro ş-cu 1 proțentu tu Uniunea Ivropeanâ tu protlu trimestru dit 2026, andicra di idyiul chiro dit 2025. Iara hâbărli slabi nu s-dânâsescu aoa, INS dzâți că rata di cathi an ali inflație dit Românie tricu, tu april, di 10,7 proțenti, pi crișteari di la 9,87% tu meslu marțu. Ta s-adrăm biani, di arada tu vâsiliili ditu Uniunea Ivropeanâ indicatorlu easti di vârâ 3 proțenti.
Tu anlu di ma nâpoi, tu Românie cama multu sâ scunchirâ servițiili şi pârmâtiili ți nu suntu te-a mâcari, criscândalui para multu la energhia electricâ, cama di 50 di proțenti, nichea – aproapea 44% ică motorina, cu vârâ 33%. Scâderi di pâhă andicra di meslu april 2025 s-feațirâ la niscânti mâcări, cata cum campirili/pâtătsli/combarlli, fisulliu, fârina di gârnu și misur, ama crișterili la café, oauâ, carni di vacâ ică poami proaspiti dusirâ la unâ scuncheari a pârmâtiilor te-a mâcari, di arada, cu cama di 7%.
Tu unâ declaraţie ti Radio România, prezidentul CFA România, Adrian Codirlaşu, dzâsi că inflaţia criscu di sibepea a xichillei bugetarâ mari, ți dusi la tocuri mări ş-la criştearea a taxilor, ațea ți agudi consumlu şi investiţiili. Uidisit cu spusa a lui, unâ altâ ispeti fu și ceamauna dit Orientul di Mesi, ți dusi la scunchiri mări ghenerali di itia a pâhadzlor la naftâ și gazi.
Statistițli gâilipsitoari s-fac tu catastisea greauâ tu cari icunumia ali Românie nu lucreadzâ cu hâiri. Uidisit cu spusa al Eurostat, vâsilia noastrâ easti pritu craturli ali UE ți avurâ cama marea scâdeari a producţillei industrialâ şi cama marea scâdeari a producţillei di serviții. Comisia Naţionalâ di Strateghii şi Prognozâ di Bucureşti luyursea, tu toamna di an, unâ crişteari icunumicâ di 1% tu 2026, Comisia Ivropeanâ pruvidea un avansu a PIB-lui ali Românie di 1,1%, iara Banca Mondialâ şi Fondul Monetar Internaţional, unâ crișteari di 0,5% și di 0,7%.
Tutnâoarâ, tu meslu șcurtu, Banca Naţionalâ ali Românie alâxi pi crişteari, di la 3,7% la 3,9%, prognoza di inflaţie ti bitisita a anlui şi pruvidea că ea va s-agiungâ la 2,7 proțenti tu bitisita a anlui 2027. BNR va s-aibâ, viniri, unâ şedinţâ di politicâ monetarâ, iu nâ aștiptăm s-u țânâ rata a toclui di referinţâ la 6,5% şi s-țânâ aestu livel pânâ tu bitisita a anlui, di itia a scâdearillei ali axie a leului şi ali inflație.
Autor: Sorin Iordan
Apriduțearea: Mirela Biolan
