România agiută Gărţia tră astindzearea focurloru
IGSU: Modulu naționalu speţializatu tu alumta tră astindzearea focurloru di vegetație și fondu forestieru (RO GFFF-V), ţi easti dusu tru Ripublica Elenă pritu Mecanismulu di Protecție Civilă ali Uniuni Europeană, ahurhi adză activitățli operaționali tru arada a misiunil’ei di pripoziționari.
Tașcu Lala, 01.08.2026, 19:09
Un contingentu di pompieri români l’ia parti, tru Gărţie, tru perioada 1 avgustu – 15 di yismăciuni 2026, la misiunea europeană di pri-poziționari cu scupolu ti astindzearea a focurloru di păduri.
„Tru perioada 1 avgustu – 15 di yismăciuni 2026, Departamentulu tră Situații di Urgență (DSU) ditu Ministerlu Afacerilor Interne (MAI), pritu Inspectoratlu General tră Situații di Urgență (IGSU), va s’l’ia parti tru Gărţia cu un modulu naționalu speţializatu tră astindzearea focurloru di păduri, tru arada programlui di pri-poziționari organizati di Direcția Ghenerală tră Protecție Civilă Europeană și Operațiuni di Agiutoru Uminitar (DG ECHO)”, da hăbari IGSU.
Scupolu a misiunil’ei easti agiutarea a autoritățloru eleni tra s’veagl’e di itia a piricl’iurloru ţi li aduţi focurli di vegetație.
Protlu contingentu, cu aţel’i 40 di pompieri, va s’lucreadză tru Nea Makri, ţi easti aproapea la vără 25 di kilomeatri alargu di Atena.
„Tra s’bagă tru practico misiunil’ei, modulul naționalu ari aesti hălăţ tehniţi: dauă autospeţiali ti astindzearea focurloru di păduri cu capaţitatea di 3.000 di litri, ună autospeţială di 5.000 di litri, ună autospeţială di mari capaţitati di 10.000 di litri, ună cisternă di 30.000 di litri, ună autospeţială di primă intervenție și cumandu ndreaptă cu un sistemu di aeronavă fără pilotu (UAS), ună autospeţială di comunicații radio pi undi şcurti, un microbuzu, un camion cu containeru și un vehiculu utilitar di teren (UTV) echipatu cu instalații tră astindzearea focurloru”, pitreaţi hăbari IGSU.
Tru 16 și 31 di agustu, alti dauă continghenti, cathi unu cu 40 di pompieri, va s’poată s’ducă ma largu misiunea.
„Tră asiguripsearea continuitatil’ei tru aestă misiuni, alăxearea a efectiviloru easti programată tru 16 și 31 di agustu 2026, cându alti dauă continghenti, cathi unu cu 40 di pompieri, va s-pril’ia borgili a personalui ţi easti tru aestă misiuni, nu multu alargu di Atena”.
Pompierl’ii români va li monitorizeadză locărli di riscu și va s’cilăstăsească ti apridunarea şi astindzearea a focurloru di păduri tru reghiun’ili apufusiti di autoritățli elene. Modulu RO GFFF-V lucreadză sumu coordonarea autoritățloru eleni, tru cadurlu a Mecanismului di Protecție Civilă al UE, hiinda andreptu s-cilăstăsească şi s-lia meatri căndu catandisea easti greauă.
„Pi thimel’ilu a experiențăl’ei amintată pritu programlu di pri-poziționari organizatu di Direcția Ghenerală tră Protecție Civilă Europeană și Operațiuni di Agiutoru Uminitaru (DG ECHO) tru an’l’ii 2022, 2023, 2024 și 2025, catacum și a angajamentului exprimatu di DG ECHO tra s’agiută și tru 2026 disvărtearea a modulelor specializate tru locurli vulnerabili, Inspectoratlu Gheneralu tră Situații di Urgență (IGSU), tru harea di punctu naționalu di ligătură, apruche căftarea ufiţială a autoritățloru eleni mutrindalui pri-poziționarea a unlui modulu românescu speţializatu tră astindzearea focurloru di păduri și tru aestu an. Căftarea fu pitricută la IGSU di cătră Centrulu di Coordonari ali Apandisi ti Urgență ali Comisie Europeană (ERCC), cu agiutorlu a platformăl’ei CECIS”, nica dimăndă IGSU.
Autoru: Mariana Chiriţă
Armãnipsearea: Taşcu Lala