Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Concurs “Vacanţă acasă la Suveica a li Mama Ruţă”

Vruţ soţ, vă invităm să participaţ la un nou concurs cu premii, “Vacanţă acasă la Suveica a li Mama Ruţă”, organizat deadun cu colegil’i a noştri di la Radio România Antena Satelor, postul public destinat a lumil’ei di la hoarâ din România. Probabil că mulţâ di dvs. aveţ vidzutâ filmul «Amélie» şi vă aduţiţ aminte di piticulu di grădină care circula” prin lume, şi pitriţea acasă fotografii di-tru locuri exotiţe a li Terra. Di-tru Ţara Făgăraşului, chentrul a Româniil’ei, acâţă calea şi chinesi un proiectu simplu şi ingenios, care faţe să si zbuarască în lume di hoara Mândra, di zona Făgăraş şi di România, Suveica (suvalniţa) a Mamei Ruţă”. Un obiectu casnic autentic, a unei persoană, Mama Ruţă, care nu si mata află printră noi, unâ suveică, piesa di lemnu folosită vârâoarâ ma ninte la războiulu di ţâseare, circulă di mai mulţâ an’i prin lume, dusă di oamin’i di aradă, ama şi di vedete, care u fotografiadză tru aţeale ma diferitile locuri. Mama Ruţă eara unâ mul’iare simplă, care şi-avu dori ca lemnul vecl’iu, cu care a lucră toată bana şi ţâsu, să fugă, sâ si ducă într-ună călătorie iniţiatică pi mapamond, tru loculu a l’ei. Nâ minduim să vă propunim un concurs pri-tru care să vă invităm să vizitaţ loculu di iu chinesi suveica, hoara Mândra, ama şi reghiunea Făgăraş, ca şi unâ altă zonă ahoria di aclo di apropea, Mărginimea Sibiului.

, 30.04.2015, 22:37

Vruţ soţ, vă invităm să participaţ la un nou concurs cu premii, “Vacanţă acasă la Suveica a li Mama Ruţă”, organizat deadun cu colegil’i a noştri di la Radio România Antena Satelor, postul public destinat a lumil’ei di la hoarâ din România. Probabil că mulţâ di dvs. aveţ vidzutâ filmul «Amélie» şi vă aduţiţ aminte di piticulu di grădină care circula” prin lume, şi pitriţea acasă fotografii di-tru locuri exotiţe a li Terra. Di-tru Ţara Făgăraşului, chentrul a Româniil’ei, acâţă calea şi chinesi un proiectu simplu şi ingenios, care faţe să si zbuarască în lume di hoara Mândra, di zona Făgăraş şi di România, Suveica (suvalniţa) a Mamei Ruţă”. Un obiectu casnic autentic, a unei persoană, Mama Ruţă, care nu si mata află printră noi, unâ suveică, piesa di lemnu folosită vârâoarâ ma ninte la războiulu di ţâseare, circulă di mai mulţâ an’i prin lume, dusă di oamin’i di aradă, ama şi di vedete, care u fotografiadză tru aţeale ma diferitile locuri. Mama Ruţă eara unâ mul’iare simplă, care şi-avu dori ca lemnul vecl’iu, cu care a lucră toată bana şi ţâsu, să fugă, sâ si ducă într-ună călătorie iniţiatică pi mapamond, tru loculu a l’ei. Nâ minduim să vă propunim un concurs pri-tru care să vă invităm să vizitaţ loculu di iu chinesi suveica, hoara Mândra, ama şi reghiunea Făgăraş, ca şi unâ altă zonă ahoria di aclo di apropea, Mărginimea Sibiului.



Ninte cu 10 an’i, unâ moaşe, ună bătrână di-tru hoara Mândra, judeţulu Braşov, si duţea tru lumea alantă după unâ bană di lucru tru arăzboiulu di ţâseare. Pi nângă zestra cusută trâ urmaşi, ea dăruiaşte, faţe doară, a cilimean’ilor, nipoţâlor şi strănipoţâlor, unâ suveică. Isapea a liştei clironomie easte aestâ: apitrusitâ di gaileadz şi nivol’i, bătrâna nu avea reuşitâ să veadă lumea dinclo di Făgăraş; ea lasă a ţilor tineril’ dorinţa neîmplinită tra sâ veadâ lumea. În semn di tim’ie trâ bana a l’ei exemplară, descendenţâl’i a Mamâl’ei Ruţă decid să poarte suveica pri-tru vâsilie şi prin lumea larga, împlininda, aşi, testamentul niscris a li mul’iare.



Ideea fu bâgatâ în mişcare di nipoata a l’ei, actriţa Alina Zară, care l’ia apofasea ca suveica să nu sta nite unâ minutâ şi să hibâ purtată di oamin’i di diferite vârste şi profesii piste tut pri iu si duc. Până azâ, suveica si duse şi călători un milion di kilometri. Si duse tru gulagurile sovietiţe, în Australia, la Muntile Athos, la Alba Iulia (loculu iu si proclamă unirea a tutulor teritoriilor locuite preponderentu di români, la 1 Decembrie 1918), călători tru cutia a vioarâl’ei Stradivarius purtată di cunoscutulu violonist român Alexandru Tomescu, la Beijing, agiumse la poli şi la Ecuator. Pretutţido, transmise a lumil’ei un mesaj di pace şi di solidaritate în varliga a valorilor aţeale ma di preţ a omului.



Ună condiţie a călătoriil’ei a lui fu susţânirea a unor prezentări a Româniil’ei, în special a banâl’ei rurală românească, prezentări fapte hibă în cadrul a ambasadilor a Româniil’ei, hibă în timpul a unor evenimente culturale di referinţă. Faptul că reprezintă un simbol a zânăţâlor ancestrale şi a tradiţil’ei folclorică transformă suveica a Mamâl’ei Ruţă şi istorima a l’ei într-un vehicul di mare atracţie, cu ună puteare di persuasiune barim egală cu a unui discurs dispre muşuteţâle a Româniil’ei.



Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn, să răspundiţ corect la ndauâ întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va sâ ţână până pi 15 iulie, data a poştâl’ei.



Mările Premii va sâ hibâ dauă sejururi trâ câte dauă persoane, di 8 (opt) dzâle, cazare 7 (şapte) nopţâ tru cameră dublă, cu pensiune completă, în perioada 1-8 septembrie 2015 în pensiun’i di-tru zona Făgăraş (Sâmbăta de Sus), jud. Braşov, şi di-tru Mărginimea Sibiului, jud. Sibiu. Un sejur trâ dauă persoane, într-ună cameră dublă, va sâ hibâ trâ ascultătoril’i RRI, al doilea sejur trâ publiculu a Antenâl’ei a Satelor. Ca di aradă va sâ hibâ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că să hibă necesară, viza trâ România.



Concursul easte sponsorizat di SC SCORILO TURISM SRL şi easte organizat cu parteneri locali di-tru judeţele Braşov şi Sibiu.


Şi tora, întribările:


– Di chinesi sâ si ducâ Suveica a li Mama Ruţă” prin lume?


– Câţ kilometri parcurse suveica?


– Cum si cl’iamă zonile pi care va li viziteadă amintâtoril’i a Mărilor Premii?


– Numiţ 5 state sau locuri ahoria tru care s-are priimnată” suveica fudzită din România. Ca documentare puteţ să folosiţ blogulu a proiectului, http://suveicachicd10.blogspot.ro/, şi profilul Facebook al proiectului, https://www.facebook.com/pages/Suveica-Mamei-Ru%C5%A3a-%C3%AEn-jurul-lumii/360304274111765, ţi cara că suntu maşi în limba română.



Vă paraclasim să nâ scriiţ ţi vâ determină să participaţ la concursu şi câţe urmăriţ programile RRI on air sau tru mediul online.



Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Puteţ să răspundiţ până la 15 alonar, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a Mărilor Premii va să hibâ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ aveare chiro să-şi pregătească excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Valentin Ţigău, Eugen Cojocariu)

Președintele Israelului, Isaac Herzog și Nicușor Dan, președintele României (Foto: presidency.ro)
Actualitati Tuesday, 30 June 2026

Vizita prezidentului a Israelului tru România

Israel şi România nu suntu maş parteneri, suntu şi buñi soţ. Aesta easti spunearea ţi u feaţi, luni, prezidentulu a Israelului, Isaac Herzog,...

Vizita prezidentului a Israelului tru România
Consultări cu partidele politice la Palatul Cotroceni / Foto: presidency.ro
Actualitati Monday, 29 June 2026

Blocaju politicu tru România

Unã catastisi ahoryea tru aesti aproapea patru dekenii di democrație românească post-comunistă: parlamentarllii s’ndregu s’intrã tru...

Blocaju politicu tru România
Ședința CSAT (Foto: presidency.ro)
Actualitati Sunday, 28 June 2026

Prezidentulu Dan gri, ti dzuua di luni, 29 di cirişaru andamasea-a CSAT

Caplu statlui român, Nicuşor Dan ari gritã Consiliulu Supremu di Apărari a Vãsiliillei (CSAT) ti unã andamasi di lucru, cari va s’ţãnã...

Prezidentulu Dan gri, ti dzuua di luni, 29 di cirişaru andamasea-a CSAT
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru
Actualitati Wednesday, 24 June 2026

Pãradz europeañi trã România

România apruke, marțã, nică 2,25 miliardi di evrad, reprezentânda patra pãlteari ditu Mecanismulu di Redresare şi Rezilienţă, elementulu...

Pãradz europeañi trã România
Actualitati Monday, 15 June 2026

Suțata di Cultură Macedo-Română ş-aleapsi naua cumânduseari.

Tu arada din lucru a dzuuãllei era acâțati tu isapi, ntrâ altili, alidzearea-a prezidentului, a Cnsiliului di Cumânduseari şi a Comitetlui...

Suțata di Cultură Macedo-Română ş-aleapsi naua cumânduseari.
Actualitati Monday, 01 June 2026

Moabeț politiți fârâ canâ hâiri

Moabețli anamisa di șeflu a cratlui, Nicușor Dan, și partiili parlamentari ti spunearea a unlui nâu premier s-bitisirâ fârâ canâ ici hâiri...

Moabeț politiți fârâ canâ hâiri
Actualitati Monday, 01 June 2026

Icunumia ali Românie, fudzi hima

Icunumia ali Românie scâdzu estan tu protslli trei meși cu 0,2% andicra di trimestrul di ma ninti şi cu 1,5 proțenti andicra di protlu trimestru...

Icunumia ali Românie, fudzi hima
Actualitati Saturday, 30 May 2026

Chivernisea Bolojan, datâ mpadi prit moţiuni di țenzurâ

Chivernisea di Bucureşti cumândâsitâ di liberallu Ilie Bolojan fu datâ mpadi, marţâ, dupâ apruchearea ali moţiuni di țenzurâ anchisitâ di...

Chivernisea Bolojan, datâ mpadi prit moţiuni di țenzurâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company