Habari dit bana romaneasca si internationala
Bucureşti –Poliţiştil’i şi procuroril’i a Direcţilei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au faptă, ază, percheziţii în Bucureşti şi tru mai multe judeţe a li Romanie urmărindalui destructurarea unui grup infracţional organizat, într-un dosar vizânda Societatea Naţională de Transportu Feroviar de Prămătie. Uidisit a procurorilor, 40 de persoane, printră care actualul şi fostul director a CFR Marfă, sunt suspectate de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe ahoreia de grave, falsu intelectual şi uz de falsu. Membril’i a gruparilei sunt mutriţ cu şubeie că, în cursul a anului 2016, s-aibă subevaluată bunuri din patrimoniul a societatilei cu arastea vindearilei a aproapea 2500 de vagoane destinate a casarilei. Diferenţa anamisa di valoarea reală şi aţea subevaluată a bunurilor casate intrăă în conturile a unei firmă de colectare a deşeurilor feroase, uidisit a poliţiştilor. Prejudiciul cauzat “CFR Marfă” si muută la peste 6, 3 milioane de euro.
Bogdan Matei, 03.05.2017, 22:26
Bucureşti –Poliţiştil’i şi procuroril’i a Direcţilei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au faptă, ază, percheziţii în Bucureşti şi tru mai multe judeţe a li Romanie urmărindalui destructurarea unui grup infracţional organizat, într-un dosar vizânda Societatea Naţională de Transportu Feroviar de Prămătie. Uidisit a procurorilor, 40 de persoane, printră care actualul şi fostul director a CFR Marfă, sunt suspectate de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe ahoreia de grave, falsu intelectual şi uz de falsu. Membril’i a gruparilei sunt mutriţ cu şubeie că, în cursul a anului 2016, s-aibă subevaluată bunuri din patrimoniul a societatilei cu arastea vindearilei a aproapea 2500 de vagoane destinate a casarilei. Diferenţa anamisa di valoarea reală şi aţea subevaluată a bunurilor casate intrăă în conturile a unei firmă de colectare a deşeurilor feroase, uidisit a poliţiştilor. Prejudiciul cauzat “CFR Marfă” si muută la peste 6, 3 milioane de euro.
(Aura Spiridon)
XXX – Presa folosita ca instrument de propaganda si involutia jurnalismului de calitate sunt principalile caracteristiţ a schenâlei mass-media din Romania pe parcursul a ultimului an – releva ţel mai noulu raportu a organizatilei nonguvernamentală ActiveWatch referitor la libertatea presâlei. Documentul, publicat ază, di DZuua Mondiala a Libertatilei a Presâlei, identifica printră principalile probleme propaganda, intoxicarea aghendâlei publică, dezinformare, fuvirsirile sau aţea ţi numeaste “discursurile contondente”. Zânatea de jurnalistu easte in continuare folosita abuziv di unile persoane trâ intimidare, santajare sau trâ faţire trafic di influenta, iar abaterile etiţe si profesionale grave a televiziunilor de stiri au declansată reactii din partea publicului si a societatilei civilă. Uidisit a raportului, fosta conduţire a radioului public demară ună campanie agresiva contra a proiectului de leadze mutrinda separarea functiilor di presedinte si director gheneral a SRR. Aesta campanie fu sanctionata de CNA trâ elipsea a impartialitatilei in dezbaterile difuzate. Tutunâoară, conduţirea SRR are ampulisită, pri-tru intermediul a unor anchete interne, jurnalistil’i din Radio care au semnalată abateri editoriale si emise un ordin prin care se instiituie reguli restrictive mutrinda modul de semnalare di catră salariat a neregulilor din institutie. Anterior, un raportu similar faptu de organizatia Reporteri fără Frontiere (RSF) si faptu public septamana trecuta plasă România pi loculu 46 di-tru 180 de tari în indexulu a libertatilei a presâlei. România alină treie poziţii în clasamentu faţă de anulu trecut, cându si situă pi loculu al 49-lea.
(Bogdan Matei)
BUCURESTI – Ministerulu de Externe di la Bucuresti organiză, ază, ună conferinţă mutrinda preşedinţilia română a Consiliului a Uniunilei Europeană, din primulu semestru a anului 2019. România are şansa tra să aducă un suflu nou, dinamic, care să contribuie la renaştirea proiectului european în perioada a exercitarilei a mandatului a lui la Preşedinţilia a Consiliului a UE, afirmăă premierulu Sorin Grindeanu tru mesajulu transmis a participantâlor la conferinta. Tru arada lui, sefulu a diplomatiilei romană, Teodor Melescanu anuntăă că în perioada in care va deţână preşedinţilia a Consiliului UE, Bucurestiul va acţioneadză trâ accelerarea integrarilei a statelor din Balcan’i si va organizeadză un summit pe tema Parteneriatului estic. Ministrulu a afacerilor europeane, Ana Birchall, preciză că preşedinţilia UE easte un proiectu naţional trâ România şi că, ţi cara că va aibă mandatulu într-ună perioadă complicată, provocarea poate să hibă transformată în oportunitate.
(andreea)
