Renaştirea a unui simbol?
Înhiinţat tru 1921, Institutulu Naţional di Cercetare si Dezvoltare trâ Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino” are ca domeniu di activitate sănătatea publică, pi care u promoveadză ahât prin activităţ di cercetare-dezvoltare, cât şi prin oferta di produse şi servicii. Nâinte di 1990, Institutulu Cantacuzino avea un portofoliu consistentu în ţi mutreaşte produţirea de vaccinuri. Ulterior, ama, elipsa a finanţaril’ei, managementul defectuos şi nerespectarea normilor impuse de Organizaţia Mondială a Sănătătilei au condusă la încl’iderea a producţiilor, tut pe aradă, trâ cathe un vaccin în parte. Aşi, de la unulu di aţeale mai bunile institute di cercetare din Europa, Cantacuzino are intrată într-ună cădeare lentă, ama sigură. De la milioanele di doze di vaccin care ieşea anual pi poarta a institutului, si agiumse ca, după 2010, specialiştil’i să producă maşi Indauă sute de m’il’e di doze de vaccin antigripal. Situaţia are devenită critică tru 2014, Institutulu hiinda trunduit de un scandal fără precedentu după ţi Aghenţia Naţională a Medicamentului interzise bâgare pe pâzare a vaccinului amintit produs de Cantacuzino. Misura fu loată după ţe rezultatile a testelor indicară ună concentraţie foarte mare di endotoxine, care putea să producă reacţii adverse la administrare, precum febră sau şoc anafilactic. “Practic, Institutulu are trei domenii di activitate: producţia de vaccinuri şi alte materiale de produse biologgiţe, producţia de medii de cultură şi de reactivi. Tru aest momentu, easte activă partea di cercetare şi funcţioneadza pe bază di granturi. În ţe mutreaşte partea de producţie, sunt realizate medii de cultură în continuare şi un suplimentu alimentar vegetal denumit SOD”, precizăă Alexandru Rafila, preşedintele a li Societate română de Microbiologhie. Vrânda să-l bagă diznou pi cicioare, guvernanţâl’i decisiră, la finele a lu 2014, treaţerea institutului de la Ministerulu a Sănătătil’ei la ţel a li Educaţie, un mes mai târdziu hiinda semnat un memorandum trâ reorganizarea lui. Documentul pruvidea şteardzerea a datoriilor cătră ANAF, ulterior instituţia apruchinda la rectificare pâradzâl’i pentru acoaperirea ahât a datoriilor la stat, cât şi trâ hărgile cu salariile, respectiv di funcţionare trâ meşil’i rămaşi până la bitisita lu 2015. Tru 2016, alt guvernu, altă viziune — institutulu fu trecut diz nou în subordinea Ministerului a Sănătatil’e, şi tora premierulu Mihai Tudose să anuunţă decizia a transformaril’ei a luştui institut în unitate militară, tru administrarea Ministerului a li Apărăre. Di aform’ia că, spune primulu-ministru, zburâm de un institut cu rol strateghic tru asiguripsirea a independenţâlei a li Românie în domeniul a producţilei di vaccinuri, di un brandu românescu cu ună istorie de aproapea un secol şi cu multe performanţe.
Corina Cristea, 29.08.2017, 22:14
Înhiinţat tru 1921, Institutulu Naţional di Cercetare si Dezvoltare trâ Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino” are ca domeniu di activitate sănătatea publică, pi care u promoveadză ahât prin activităţ di cercetare-dezvoltare, cât şi prin oferta di produse şi servicii. Nâinte di 1990, Institutulu Cantacuzino avea un portofoliu consistentu în ţi mutreaşte produţirea de vaccinuri. Ulterior, ama, elipsa a finanţaril’ei, managementul defectuos şi nerespectarea normilor impuse de Organizaţia Mondială a Sănătătilei au condusă la încl’iderea a producţiilor, tut pe aradă, trâ cathe un vaccin în parte. Aşi, de la unulu di aţeale mai bunile institute di cercetare din Europa, Cantacuzino are intrată într-ună cădeare lentă, ama sigură. De la milioanele di doze di vaccin care ieşea anual pi poarta a institutului, si agiumse ca, după 2010, specialiştil’i să producă maşi Indauă sute de m’il’e di doze de vaccin antigripal. Situaţia are devenită critică tru 2014, Institutulu hiinda trunduit de un scandal fără precedentu după ţi Aghenţia Naţională a Medicamentului interzise bâgare pe pâzare a vaccinului amintit produs de Cantacuzino. Misura fu loată după ţe rezultatile a testelor indicară ună concentraţie foarte mare di endotoxine, care putea să producă reacţii adverse la administrare, precum febră sau şoc anafilactic. “Practic, Institutulu are trei domenii di activitate: producţia de vaccinuri şi alte materiale de produse biologgiţe, producţia de medii de cultură şi de reactivi. Tru aest momentu, easte activă partea di cercetare şi funcţioneadza pe bază di granturi. În ţe mutreaşte partea de producţie, sunt realizate medii de cultură în continuare şi un suplimentu alimentar vegetal denumit SOD”, precizăă Alexandru Rafila, preşedintele a li Societate română de Microbiologhie. Vrânda să-l bagă diznou pi cicioare, guvernanţâl’i decisiră, la finele a lu 2014, treaţerea institutului de la Ministerulu a Sănătătil’ei la ţel a li Educaţie, un mes mai târdziu hiinda semnat un memorandum trâ reorganizarea lui. Documentul pruvidea şteardzerea a datoriilor cătră ANAF, ulterior instituţia apruchinda la rectificare pâradzâl’i pentru acoaperirea ahât a datoriilor la stat, cât şi trâ hărgile cu salariile, respectiv di funcţionare trâ meşil’i rămaşi până la bitisita lu 2015. Tru 2016, alt guvernu, altă viziune — institutulu fu trecut diz nou în subordinea Ministerului a Sănătatil’e, şi tora premierulu Mihai Tudose să anuunţă decizia a transformaril’ei a luştui institut în unitate militară, tru administrarea Ministerului a li Apărăre. Di aform’ia că, spune primulu-ministru, zburâm de un institut cu rol strateghic tru asiguripsirea a independenţâlei a li Românie în domeniul a producţilei di vaccinuri, di un brandu românescu cu ună istorie de aproapea un secol şi cu multe performanţe.
Autor: Corina Cristea
Armânipsire: Hristu Steriu
