Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Habari dit bana romaneasca si internationala

BUCURESTI – Preşedintile a Romaniil’ei, Klaus Iohannis, dzâţea, intr-un mesaj transmis, ază, cu ocazia DZuălei a li Comemorare a Victimelor a Faschismului şi Comunismului, că victimile a reghimurilor totalitare prinde să hibă comemorate fără dânâsire, iar generaţia actuală lipseaşte să arămână activă tru alumta trâ apărarea a democraţiilei şi a statului di dreptu. Uidisit cu spusa a presedintelui, niţiună utopie nu si spuse mai sândziroasă decât faschismul şi comunismul, iar reghimurile inspirate di aeste ideologii, opuse a liberalismului şi democraţiilei, au avută repercusiuni majore asupra dezvoltaril’ei politică a statilor din Europa Chentrală şi di Estu si au distrusă banile a milioane di persoane. Ţel’i care si opusiră a dictaturilor fură privaţ di libertate, torturaţ, umiliţ, iar mulţă au plătită şi cu bana trâ câbatea că militară trâ ună societate liberală, construită pe principii sănătoase, în acord cu valorile fundamentale a umanitatil’ei, spune Klaus Iohannis. In opinia lui, agârşirea (aşteardzirea din memorie) a victimilor a fascismului şi comunismului şi falsificarea istoril’ei sunt goade grave aduse a umanitatil’ei. In mesaj, presedintile mentioneadza că data di 23 augustu 1939, candu fu semnat Pactul Ribbentrop-Molotov easte una fatidică în istoria a Româniilei, di aform’ia că are determinată cheardirile teritoriale di-tru anulu 1940 şi agh’un’iusi calamitatea totalitară care avea să dăinuiască, să arămănă trâ multi dechenii.

Habari dit bana romaneasca si internationala
Habari dit bana romaneasca si internationala

, 23.08.2018, 20:48

BUCURESTI – Preşedintile a Romaniil’ei, Klaus Iohannis, dzâţea, intr-un mesaj transmis, ază, cu ocazia DZuălei a li Comemorare a Victimelor a Faschismului şi Comunismului, că victimile a reghimurilor totalitare prinde să hibă comemorate fără dânâsire, iar generaţia actuală lipseaşte să arămână activă tru alumta trâ apărarea a democraţiilei şi a statului di dreptu. Uidisit cu spusa a presedintelui, niţiună utopie nu si spuse mai sândziroasă decât faschismul şi comunismul, iar reghimurile inspirate di aeste ideologii, opuse a liberalismului şi democraţiilei, au avută repercusiuni majore asupra dezvoltaril’ei politică a statilor din Europa Chentrală şi di Estu si au distrusă banile a milioane di persoane. Ţel’i care si opusiră a dictaturilor fură privaţ di libertate, torturaţ, umiliţ, iar mulţă au plătită şi cu bana trâ câbatea că militară trâ ună societate liberală, construită pe principii sănătoase, în acord cu valorile fundamentale a umanitatil’ei, spune Klaus Iohannis. In opinia lui, agârşirea (aşteardzirea din memorie) a victimilor a fascismului şi comunismului şi falsificarea istoril’ei sunt goade grave aduse a umanitatil’ei. In mesaj, presedintile mentioneadza că data di 23 augustu 1939, candu fu semnat Pactul Ribbentrop-Molotov easte una fatidică în istoria a Româniilei, di aform’ia că are determinată cheardirile teritoriale di-tru anulu 1940 şi agh’un’iusi calamitatea totalitară care avea să dăinuiască, să arămănă trâ multi dechenii.



BELGRAD – Curtea di Apel di Belgrad confirmăă decizia a Analtâlei Curte di Justiţie din Serbia pri-tru care easte pimtă nâpoi solicitarea di extrădare în România a fostului deputat Sebastian Ghiţă, informeadză presa sârbească. Tru alonar, Analta Curte di Justiţie di Belgrad respinse câftarea a autorităţâlor române mutrinda extrădarea a lu Sebastian Ghiţă şi stabili că easte eligibil trâ obţânirea a azilului, din cauza acţiunilor di persecutare la care fu supus în ţara di orighine ca reacţie la exprimarea opiniilor politiţe. Decizia definitivă mutrinda extrădarea va hibă transmisă a Ministerului sârbescu de Interne, care va u comunică a Româniilei. Fostul parlamentar, giudicat tru mai multe dosare, fu vidzut ultima oară in Romania tru andreu 2016. El fu acâţat la Belgrad, tru apriliu 2017.



BUCURESTI — Premierulu a Romanil’ei, Viorica Dancila, acuzăă aţea ţe numi un asaltu asupra a institutiilor a statului si mutrirea trâ dezbinare a tarâl’ei si câftă a membrilor a cabinetului sa eviite spirala a conflictului. Easte prima reactie a sefâl’ei a executivului di stanga PSD — ALDE dupa violentele care avură loc pi 10 augustu, la mitingul antiguvernamental si anti-PSD a li diasporă. Sute di persoane, ţel’i mai multâl’i participantâ la manifestatie ama si jandarmi, avură nevol’ie di mutriri medicale. La Parchet fură depuse sute di plandzeri in legatura cu turlia in care au actionată fortile de ordine. Opozitia di dreapta câftăă demisia ministrului di Interne, Carmen Dan, dispri care spune ca poarta raspunderea politica trâ interventia considerata disproportionata a jandarmilor. Di partea lui, PSD acuzăă ună tentativa di surpare prin forta a guvernului legitim.



Autori: Udălu a hâbărilor/Camera Ştirilor


Armânipsire: Hristu Steriu

Siegfried Mureșan (Photographer: Eric VIDAL Copyright: © European Union 2024 - Source : EP)
Actualitati Friday, 18 September 2026

Unu nâu premier numâsitu

Siegfried Mureşan, unu politicianu di 44 di añi ți spudixi Berlin şi Bruxelles ninti s-agiungâ activu tu politica di Bucureşti, easti pripunirea a pre…

Unu nâu premier numâsitu
Foto: Septimiu / pixabay.com
Actualitati Thursday, 17 September 2026

România, investiţii directi pi crişteari

Tu Românie, inflaţia easti pi scâdeari, ama nica easti tu un top negativ la scarâ evropeanâ, iara ritmolu di scâdeari a aluștui indicator easti ayâlis…

România, investiţii directi pi crişteari
foto: Camera Deputaţilor (Camera Deputaţilor)
Actualitati Friday, 11 September 2026

Deputaţl’i l’ia apofasi contra a traficlui di droguri

Bearea-a drogurloru tru Românie criscu, tru an’il’i ditu soni, la aproapea tuti categoriili di substanți, cu ună lăhtăroasă tindeari maxusu tru arada …

Deputaţl’i l’ia apofasi contra a traficlui di droguri
Nadia Comăneci  ai Giochi Olimpici di Montreal (foto:
Actualitati Wednesday, 02 September 2026

România la Agiocurli Olimpiţi – Anlu Nadia Comăneci

Anlu 2026 fu apufusitu ufiţialu ca hiindalui „Anlu Nadia Comăneci” di autoritățli români, tra s-nsimneadză 50 di an’i di la prota notă di 10 ditu gimn…

România la Agiocurli Olimpiţi – Anlu Nadia Comăneci
Actualitati Tuesday, 01 September 2026

Piricl’ul a dronilor

Unâ dronâ marinâ cu bâruti, ți fu aflatâ fârâ direcție și silâ la mași ndauâ suti di meatri di lucrărli di la platforma energheticâ strateghicâ Neptun…

Piricl’ul a dronilor
Actualitati Tuesday, 01 September 2026

Apanadisi la un unâ apofasi CCR

Parlamentul di București va s-hibâ cl’imat diznău tu sesiuni extraordinarâ – apofasea di luni ali Curti Constituţionalâ (CCR) pi năulu nom a integrita…

Apanadisi la un unâ apofasi CCR
Actualitati Tuesday, 01 September 2026

Unâ nauâ dronâ fu surpatâ tu Românie

Unâ dronâ ți intră paranom tu spaţiul aerian românescu, di câtâ Republica Moldova viținâ, fu interceptatâ și surpatâ, tu noaptea di sâmbătâ câtâ dumân…

Unâ nauâ dronâ fu surpatâ tu Românie
Actualitati Tuesday, 01 September 2026

BNR creaști prognoza di inflație

Tu proțl’i trei meși aluștui doilu an, inflaţia tu Românie – easti nai ma marea, ași, dit Uniunea Evropeanâ – ți u bâgă ti scumperea a energhil’ei, a …

BNR creaști prognoza di inflație

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company