Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Prezidentul Klaus Iohannis apufusi catandisea di ananghi

“Ahurhindalui di ază s-bagă tu practikie catandisea di ananghi pi tut teritoriul a Românillei ti un kiro di 30 di dzâli. Pandemia ţi vini di furnjia-a infecțiillei cu năulu coronavirus poati s’hibă curmată maşi pritu loari meatrili păn di mardzină/ excepționali“, spusi prezidentul Iohannis.

Prezidentul Klaus Iohannis apufusi catandisea di ananghi
Prezidentul Klaus Iohannis apufusi catandisea di ananghi

, 17.03.2020, 02:40

“Ahurhindalui di ază s-bagă tu practikie catandisea di ananghi pi tut teritoriul a Românillei ti un kiro di 30 di dzâli. Pandemia ţi vini di furnjia-a infecțiillei cu năulu coronavirus poati s’hibă curmată maşi pritu loari meatrili păn di mardzină/ excepționali“, spusi prezidentul Iohannis.


Meatrili cari s’bagă tu lucru fură dimăndati di prezidentul Klaus Iohannis:


Catandisea di ananghi s’apufuseaşti pi tut teritoriul a Românillei ti 30 di dzâli Școlliurli va s’hibă ncllisi, activitatea dit preuniversitar și universitar s’curmă tu kirolu a catandisillei di ananghi. Ma s’hibă ananghi, nu’ari s’alãsămu s’alină păhadzlli la yitrii, alimenti ţi suntu orlea-zorlea anănghisiti, serviţii di utilitate publică, gazi, naftâ/ carburanță, electriţitati tru limita-a păhălui di mesi a treiloru meşi dit soni. Serviţiili medicali ti coronavirus ahărdzescu ti tuţ oamin’illi ţi suntu pi teritoriul ali Românie. Va s’apufusească meatri di ndrupari ti persoanili izolati. Angajatorlli și angajațlli va s’hibă ndrupăţ prit excepţia/ derogarea di la pruviderli ţi suntu tu practico Tu kirolu a catandisillei di ananghi, pruviderli a nomlui ti dzălili adye tră părință nu s’bagă tu practico ti personalu ditu sistemlu di apărari, ditu hâpsăn’i ili medical. Tu dumenea icunomică, Guvernul poate s’apufusească meatri icunomiţi tra operatorlli agudiţ di COVID 19 Va s-asiguripsească continuitatea-a serviţiilor di utilitati publică. Va s’curmă controalili la angajatori prit ITM Lucărlu tu instanți s’dizvărteaşti tră catastisili di ananghi. Tra giudicarea-a proţesilor instanțili pot s’da şcurţă vadeadz. Catandiseaa di ananghi da izini a autoritățlor s’apufusească gradual ică ună ş-ună meatri cata cum ncllidearea-a sinurloru, a născăntoru restauranti, cafineadz, cluburi Poati s’hibă ncllisă ma multu i ma pţănu urdinarea pi călliuri ş’geadei, pi călliurli di heru, pi calea aeriană pi născănti ruti/ trasee. Meatri tu dumenea sanitară: tru structurli MAI, unitățli medicali, și institutţiili di serviţii suţiali pot s’hibă băgaţ tu lucru fără concursu.




“Apufusiiu cã tru structurli MAI, tru unităţli sanitare, serviţiili di asistenţă suţială s’hibă băgat tu lucru fără concursu personalu ţi easti ananghi tra s’adavgă şi s’crească anănghiserli medicali ţi yinu pi napandica. Tutunăoară, apufusiiu s’hibă asiguripsiţ păradzlli ţi suntu ananghi tru bugetlu a Ministerlui tră Sănătati ta s’ancupără părmătii, yitrii şi echipamenti tru kirolu a pandemiillei prit proţedura di achiziţie directă”, spusi caplu a statlui.


Klaus Iohannis haristusi a personalui medical: “Vă haristusescu la tuţ ti gaereţli ţi li feaţitu, himu pricunâscători ti lucărlu ţi’lu’adraţ, ș’ma largu spusi: Lomu tuti meatrili tra s’putem s’nkisimu cătu cama ayon’ea tuti achizițiile di părmătii anănghisiti aţea turlie câ sănătatea-a dumnin’illoru a voasti s’nu hibă tu piriclliu”.


Tru dumenea economică, Guvernul va s’dimăndă ti şcurtu kiro fortuma di cearei ţi fu ndreaptâ:


Producția și economia tutâ lipseaşti s’hibâ ndreaptâ ta s’ndrupascâ curmarea-a epidimiillei; Serviţiili di utilitati publică va ş’ducă lucărlu ma largu. S’apufusi curmarea controalili la angajatorlu di ITM.


Caplu a cratlui cundille că tu ţi mutreaşti Justiția:


Lucărlu va s’ducă ma largu maşi cara va s’hibă mari ananghi, arada hiindalui apufusită di ÎCCJ, CSM va s’da urminiili ţi suntu ananghi. Ti giudicarea-a proţesilor, instanțili potu s’da vadeadz şcurţă, di la ună dzuuă la alantă, i nica ş’tu idyea dzuuă. Meatrili cama pi largu suntu tru decretlu apufusitu ază. Decretlu s’bagă tu practikie după tipusearea tu Monitorlu Ofiţial.




“Escu apufusitu, deadun cu Guvernul s’lom nai cama sertili meatri ta s’vigllemu bana-a român’ilor. Vruţ român’i, ascultaț mesajili a ufiţiallilor, tin’isiţ orlea-zorlea arădzli/ regulili, afiriţ’vâ di câlbâlâki, limitaţ câtu s’poati, cama multu, iţi urdinari. Cãtu zori s’pari cã easti, tin’isiţ lãrdzimea unu-alantu/distanța suţială. Meatrili cari avurã hãiri pãnã tora eara aţeali sertili, di distanțari suţială. Ncuntrarea ti arãspãndeari infecțiili cu coronavirus caftâ unã gaereti niacumtinatã, adaptabilitati și ascumbusearea iruşi pi lucru. Catandiseaa di ananghi da izini a autoritățlor s-apufuseascã gradual iunãş’unã meatri catacum ncllideareasinusrli, nãscãnti restauranti, cafineadz, cluburi. Poati s’hibã curmatã gradual urdinarea rutieră, pi calliurli di heru, aeriană pi nãscãnti ruti. Ti meatrli di protã ananghi, cu bãgarea tu lucru gradualu, avemu scutearea tu videalã și rechiziționarea di stocuri, capacităț di producție, yitrii ufilisiti. Suntu meatri extremi, cu impactu ndreptu tu bana di cathi dzuuã. Eali va s’aibã un haractiru temporar ama suntu anãnghisiti tora ti prevenirea-a unlui arău multu ma mari tu yinitu. Tut ţi adrămu s’adavgâ al obiectivlu di amprotusa ta s’vigllemu bana-a oamin’iloru. Va mi mintescu, multu di multu, și va s’veglliu cum s’bagã tu practikie meatrili. Națiunea-a noastră treaţi prit un greu kiro, ghini ma himu român’i, un populu pi cari istoria lu-aputrusi cu mări ghideri și deadun aprãftãsimu s’li nãstriţemu tuti cu ghineaţã. Azã, dotu nu himu maşi noi. Unã criză globală caftã cearei globali, gaeretea internaționalã easti aţea babageana. Avemu nãdie că va-u-nãstriţemu cu ghineaţã aestă greauã ghideri”, nica spusi prezidentul a Româniillei.



Armânipsearea: Taşcu Lala

Потребление в Румынии растет
Actualitati Monday, 06 October 2025

Țifri mări ti inflație

Tu Românie, rata di cathi anu ali inflaţie alină tu agustu la 9,85% andicra di idyiul mesu ditu 2024, ascotu tu migdani datili di la Institutlu...

Țifri mări ti inflație
Foto: Christophe Licoppe © European Union, 2025 / Source EC - Audiovisual Service
Actualitati Monday, 06 October 2025

Catastisea ali Uniuni Ivropeanâ

Ivropa lipseaști s-alumtâ ti loclu a llei tu unâ lumi iu mirăkilili a oamiñiloru suntu filisiti fârâ ñilâ ca armi, dzâsi ñiercuri,...

Catastisea ali Uniuni Ivropeanâ
studenti sursa foto pixabay com@marcela net
Actualitati Wednesday, 01 October 2025

Mutarea capu pi geadei tru nãulu an universitar

Nãulu an universitar ahurhi tru România cu mutarea capu a studențloru andreapti București și tru aproapea tuti cunãkili universitari ditu...

Mutarea capu pi geadei tru nãulu an universitar
Conferinta de presa Ursula von der Leyen si Nicusor Dan foto presidency ro
Actualitati Wednesday, 24 September 2025

Uniunea Ivropeanâ şi Flancul ditu Apiritâ

Prezidenta ali Comisii Ivropeanâ, Ursula von der Leyen, fu luni tu Românie, tu arada a unâllei voltâ ți şi pripusi ta s-andrupascâ UI ti...

Uniunea Ivropeanâ şi Flancul ditu Apiritâ
Actualitati Saturday, 06 September 2025

„Concordia 25”

Ministerlu român ali Apărari Naţionalã ahurheaşti, di luni, un exerciţiu di testari a axiillei di reacţie tru catandisi di criză.Exerciţilu...

„Concordia 25”
Actualitati Saturday, 06 September 2025

Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã

Vulusearea acutotalui a doilui mãnuclliu di apofasi ti ñicurari xikea bugetarã aduţi kindinu a guvernului di Bucureşti. Prim-ministurlu român...

Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã
Actualitati Wednesday, 03 September 2025

Festivallu Internaţional “George Enescu” 2025 ahurheaști

S-ancllid 70 di ani di la moartea a marilui compozitor George Enescu, iara ediţia di estanu a festivallui internaţional ți âlli poartâ numa va...

Festivallu Internaţional “George Enescu” 2025 ahurheaști
Actualitati Tuesday, 26 August 2025

Chivernisea și-llia diznău borgea

Di cara easti di ținți añi tu proțedurâ di exichi multu mari, România easti tu catastisea tu cari s-llia misuri ta s-nu hibâ ananghi...

Chivernisea și-llia diznău borgea

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company