Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie sfăţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria și alăncea România Mare.

Steliu Lambru, 06.09.2022, 20:13

Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie s’făţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria și alăncea România Mare. Naua construcție politică aduţea ună vărtoasă emulație pritu cari tuț cetățeanilli vrea s’aibă contributu la democrație și prucukie. Znuearea religioasă eara și ea prezentă, minărli spirituale evangheliţi s’manifesta cilăstisitoru activ tru cadrul ali societati. Și năuntrul ali ortodoxie, confesiunea majoritară, s’dukea tendinți znuitoari. Ună ditu aesti tendinți fu Oastea a Domnului, alăncită tru 1923 la inițiativa preftului ortodoxu Iosif Trifa.

Amintatu tru 1888 tru comitatlu Turda, tru nord-vestul ali Românie di adză, Trifa studiadză teologia ortodoxă la Sibiu și agiunzi preftu. Este activ tru presă și tru apărarea a interesilor suţiali a moțlor, bănători ditu Munțălli Apuseni. După primlu polimu mondial, influențat di climatlu multiconfesional ali Transilvanie și di minărli di znueari spirituală, Trifa imagineadză și ună minari di znueari spirituală năuntrulu ali Băserică Ortodoxă Română pi cari u spusi cu num Oastea a Domnului. Ea ș-pripunea s’năstreacă bigotismul și formalismul di până atumţea, cari domina ortodoxia, și să s’dişcllidă cătă influențele modirne aţilui kiro.

Preftulu Zosim Oancea di Sibiu u cunuscu minarea Oastea a Domnului tu kirolu anda eara studintu, tru anlli 1930. Intervievat di Centrul di Istorie Orală ditu Radiodifuziunea Română tru 2001, spusi că nu avea niţi ună dgheafurauă doctrinară anamisa di aţelli cari era cu aprukearea ti Oastea Domnului și aţelli a curi lă eara indiferentă:

”Oastea Domnului easti ună minari religioasă tru cadrul a Bisericăllei. Născănţă prefţă nu avură sinferu ti ea, vărnu nu lă băgă zori. Erau parohii tru cari avea parei di Oastea a Domnului şi prefţălli nu eara simfuñi ică nu eara cu elli, nu-lli agiuta, neise vărnu nu lă băgă zori niţi a prefţăloru niţi a oamiñiloru. Oamiñill ş-făţea programlu a lor; cu cântări cu bana criștină. Mini am aoa cărţăli a meali cari suntu ca iţi predică, nu ari niţi un adgheafuru.”

După 10 añi s’cama di suspiciuni, thimilliusitorlu a Oastillei a Domnului easti excomunicat tru 1936 dupu unu proces ecleziastic. Iar după doi añi, Iosif Trifa moari dupu unu infarctu. Adipțăllii a lui nai multili ori agiungu tru conflict cu autoritățli biserikeşţă și cu embistimeñilli ortodocși iara minarea ş-keari cabaia multu ditu influență. Ama Oastea a Domnului continuă s’există. După polimu, mulță adipță fugu tru Occidintu și s’aproaki di alti Băseriţ neoprotestante.

Madileine Hodoroabă fu nicukira a pastorlui evanghelic Ieremia Hodoroabă, vgatu tru Franța tru 1940, atumţea cându sovietiţlli aputrusiră Bucovina di Nord. Ea ș’aduţea aminti tru anlu 2000 di atmosfera di mintireaşi tru cari avea bănată familia a nicukirlui a llei: ”Ieremia, ţi eara dzaţilu cilimeanu ditu familie, avu ună tinireaţă greauă di itia că băsearica ofiţială di stat, neise bisearica ortodoxă, persecută evangheliţ români cari s’dizvulta atumtea. El lu-avea vidzută multi ori pi afendă-su bătut şi pliguitu. Aestă amară aduţeari aminti nu u agărşi ici, asi că ma amănatu andamasea cu ebistimeñilli totna eara eara penibilă ti năsu. Ama vini Dumidzălu ahtari turlie că Ieremia, cari era un pistimenu ahăndosu, când cama diapoa putu di andămusi ma mulţă pistimeñi ortodocşi, baş nica mulţă prefţă, armasi multu haristusitu şi lli-adusi mari harauă.”

Aflaț tru Franța, nicukirlli Hodoroabă au feaţiră misionariat emu la biseqrica română evanghelică, emu la postul di radio “Glasul căndisitorlui criştin” di la Monte Carlo: ”Noi dişcllisimu bisearică baptistă di limba germană la Strasbourg pi cari u păsturimu până tru 1959. Paris avea nica ditu 1925 o bisericuţă baptistă română fără pastor și cari nă gri la elli. Pastorlu Ieremia Hodoroabă eara sigurul pastor di limbă română tru Europa Occidintală. Tru 1961 nă află directorul di la France World aflat la Monte Carlo, cari spusi că radioul easte multu ma importantu andicra di ună ñică bisearică. Aşi ahurhimu aestă emisiune tru 1961, ama bisearica nu u alăsămu.”

Bisearica și microfonlu fu agiutoru ti aţelli persecutați, iara Madileine și Ieremia Hodoroabă adrară tutu ţi putură tra s’lă facă ma lişoară trăñipsearea: ”Mulţă di elli cari eara multu persecutaţ atumţea aflară un loc tru bisericile baptiste maxus. Fu casa a lor. Di itia că zburămu di elli, nicukirlu a meu adră cama amănatu ună carti di cântări cari fu căftată di tuţ ascultători cari spunea că nu avea cărţă cu note după cari s’cântă. Aesta feaţi elu, ună carte cu note muzicale cu giumitate ditu cântărli a unlui di la Oastea Domnului, multu cunuscut tru văsilie, avea numa Nicolae Moldoveanu. Era un cântăreţ ditu Sibiu cari compusi multi și ti miraki cântări cu caracter român.”

Ama prezentul află putearea s’ndreagă alatusili a tricutului. Pi 28 di yismăciuni 1990, Sinodlu ali Băsearică Ortodoxă Română apufusi curmarea a excomunicarillei ti preftulu Iosif Trifa, fondatorul minarillei Oastea Domnului. Adză, minarea easti aprukeată di Bisearica Ortodoxă Română și u duţi ma largu tradiția fondatorlui a llei.

Autoru: Steliu Lambru

Armânipsearia: Taşcu Lala