Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Dzua a Culturăl’ei Națională, în România

La 16 brumar/noiembriu 2010, parlamentarili români adopta un proiectu di nom prin care 15 ianuariu, dzua nașterilei a poetului Mihai Eminescu, agiundzea/devenea DZua Culturălei Națională. Prima aniversare a dzuălei di 15 ianuariu su

Dzua a Culturăl’ei Națională, în România
Dzua a Culturăl’ei Națională, în România

, 19.11.2023, 22:28

La 16 brumar/noiembriu 2010, parlamentarili români adopta un proiectu di nom prin care 15 ianuariu, dzua nașterilei a poetului Mihai Eminescu, agiundzea/devenea DZua Culturălei Națională. Prima aniversare a dzuălei di 15 ianuariu sum aeste auspicii fu în 2011, la un mes după publicarea a leadzilei în Monitorulu Oficial a li Românie. Inițiatorili alestei leadze, printră care îl aflăm și pi senatorulu liberal di atumţea, actorulu Mircea Diaconu, videa ‘DZua Culturălei Naţională ca pi ună dzuuă în care nu maşi celebrăm/aduţim aminte un mare creator, ama şi ună dzuuă di reflecţie asupra a culturălei română, în genere, şi a proiectilor culturale di interes naţional”. Inevitabil, si bagă problema de si pe 15 ianuariu îl sărbătorim pi Eminescu sau întreaga cultură națională. Răspunsul tut cama gine achicăsit, faţe loc a ţilor doauă semnificații, aţea ofiţială, adusă di textul leghislativ, șia ţea istorică, naștirea ţielui considerat poetulu național a românilor. Mihai Eminescu si are născută în 1850 și muri tiner, la maşi 39 di ani, şi arse tru pira a geniului ţi lu avea. Easte considerat un poet romantic iar poeziile și poemile a lui aduca ciudie și astăndză prin muşuteața a limbălei, armonia a ritmului, și amploarea a viziunilei filosofică. Eminescu reuși să bagă pi hârtie nu maşi ună operă poetică bogată și intensă ama și multe scrieri în proză, articole di ziar și comentarii în diferite domenii, inclusiv aţel economic șia ţel social. Lotulu/vândachea di manuscrise Mihai Eminescu numiră 14 mile di file/frăndză și si aaflă la Academia Română, aclo iu și poetul fu aprucheat, post-mortem. Miza/cârpolu a li sărbătorire a DZuălei a li Cultură Națională nu si limiteadză/dănăseaşte la evocarea marilui poet că, din contra, părninda di la aestu momentu, să hibă organizate cât mai multe evenimente culturale, dedicate sau nu a poetului. Eminescu easte amintit și la 15 iuniu/cireşar, dzua cându, în 1889, el muri. Easte sărbătorit și tră marile a lui creații ama, de faptu, nu easte nevolie di ună ocazie sau pretextu/măhănă tra să zburâm di Eminescu, di poezia-sa, di scrierile a lui sau di bana lui, pur și simplu. Si creade că știm totul dispre poet, că nu mata easte cu putință ca vreunu episod necunoscut să apară, la un moment dat, în atenția publicului. Ama tamam di aformia că avem impresia că Eminescu nu nă mai rezeervă surprize, li aflăm, cu tute aeste, aclo iu si aaflă poetulu, în scrierile a lui. Practic, nu există ună limită di receptare a creațilei a lui, cu topate că îli învițăm poeziile din primile clase. Indiscutabil, lectura poeziilor a lui, la vârste/ilichii diferite, în stări diferite, în diferite momente ale istorie a societatilei, nă bagă în fața unor emoții nale, a unor descoperiri, pur și simplu. Emblematic tră opera lu Eminescu easte, sigura, poemulu Luţeafirulu, ţel di 98 di strofe/ grupe di cate patru aradarichi, declarat recentu, di World Records Academy, dreptu aţel mai lungu poem di vreare/aghape. Poetulu acăţăă să lu scrie la 23 di ani, ama publicat în premieră va hibă piste 10 ani. Tru 1883, în Almanahulu a societatilei studențească România Jună din Viena apărea ţel tră ciudie poem filosofic di sivdaie/aghape. El easte publicat și în volumulu princeps Poesii, scos în 1884, sub îngrijirea/mutrearea a criticului literar Titu Maiorescu. Ași cum Luţeafirulu are apărută, prota, la Viena și easte cunoscut și recunoscut tru xeane, tot ași sărbătorirea Dzuălei a li Cultură Națională nu si restrânze la creația di limbă română și niţe la România. Tot cama multe evenimente culturale si organizeadză, la 15 ianuariu, în România și piste tut în lume, cu subiecte din lumea eminesciană și a literaturălei, în general, din muzică, arte plastice, chinematografie. Detaliinda, fără pretenția sa cuprindem/acâţăm toate formulile posibile sau practicate deja, zburâm di concerte și filme, lansări di carte, lecturi publiţe, manifestări omagiale și di evocare, vernisaje, spectacole vizuale moderne. Și ma că si nu putem să videm sau să avdzâm ici ţiva di toate aestea, va deschlidem ună carte di scrieri literare, în română sau altă limbă, traduţire sau nu, și va descoperim încântătoare miracole/muşuteţ tră ciudie di cultură, tamam tru texte cunoscute și acâţate tru vreare deja. Năoară ş-fu ca tru pirmife/ Şi fu ca vârnăoară, cum dzâc protile dauă versuri din Luţeafirlu.


Autor: Marius Tița


Armânipsire: Hristu Steriu

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company