Arujirea aduți furtutirea

di Nicolae Batzaria Poemâ spusâ di Toma Enache

Tașcu Lala, 08.03.2026, 12:38

S-plândzea că nu-avea banâ, mârata di mul’iari!
Dispoti, âl pimsi draclu, s-arucâ pi ea vreari.
“Mi fați s-crep di-arșini ș-nu pot ca s-es tu soațâ.
Bârbate, bagâ-l’i minti, că ñi ndisii lâiațâ.
La poartâ, cât mi veadi, ñi-arâdi ș-ñi zburaști
Și-ñi fați seamni, ș-hi! hi! ca cal ma ñi-arujaști
Și-ñi yini di-avârliga… ți vrei ahâti zboarâ?
Di nâs agiumșu astâzi s-nu-am fațâ s-es an hoarâ.”
Bârbatlu-l’i toarnâ zborlu: “Alasâ, mori mul’iare!
Duchescu eu lângoarca-l’i, sumarlu-l’i va umpleari.
Si-ñi cadâ maș tu mânâ și-l fac eu s-agârșascâ
Di vreari și zburari ș-la armâni s-arujascâ.
Ma-n casâ ca s-lu-aduțem, fudz, du-ti tora-ntr-apâ
Ș-ca cal ma s-ț-arujascâ, rujea-l’i tini ca iapâ.
Arâdi-l’i, ma s-țâ-arâdâ, si-l’i grești, ma s-țâ greascâ.
Fă-l’i chefea, l’ia-l cu bunlu ș-astarâ dzâ-l’i s-urseascâ.
S-lu aducâ mași Uryia s-nâ calcâ nâs-n casâ,
S-mi vedz apoi, mul’iare, cum știu s-cruescu rasâ”.

Ș-nihita ia-ți-u-n cali, cu vasili tu mânâ,
Andreaptâ, ncucutatâ, s-duți la fântânâ.
Ș-fidanâ, rușcuvanâ, ma s-frândzi ca dudie .
E, spune-ñi, tora, frate, nu intri tu-amârtie?
U veadi nâs și-l’i chicâ ș-hi-hi ma l’i-arujeaști.
– “Hi-hi”, l’i-u toarnâ ș-nâsâ, l’i-arâde și-l mutreaște
Ș-ni fudzi, ni s-aspari. – “Ia, tora viñiu-n cali”.
– “Ași ti voi, criștinâ, mi-adrai, ca s-crep tu cheali.”
Iar nâsâ ca pe-agalea: “Di cându ti-am vidzutâ,
Ñi-u mintea tut la tine, nu-ñi dormu noaptea tutâ
Și vream s-ti cl’em acasâ. Ți s-fac maș, că ñi-u fricâ.
Mi știi că hiu mârtatâ ș-bârbat-ñiu mi diñicâ.
Ma viñiu s-țâ fac hâbari, ursea ma s-vrei astarâ.
Și-arupsi adzâ gușa și s-dusi tu-altâ hoarâ
Și-ntreaga noapti-astarâ noi singuri va nâ him.
Ursea, de, yinu pi țină s-mâcăm, s-nâ hârsim”.
Ș-când avdi-aesti zboarâ și-chiru el mintea tutâ
Ș-ni frâmtâ dzua ghini ș-lo calea ti la vrutâ.

Ân casâ veadi sofra cu cărnuri și cu lapti
Ș-cu tuti mușitețli; mușatâ, dulți noapti!
Șed dol’i și-ș fac cruțea ș-tut zboarâ cu șicăi,
Că ș-maținâ ca multi ațel’i cu rasi lăi.
Iar nâsâ piridarea , ma morva – s-u-ardâ foclu! –
Si spuni hârioasâ, di nu și-u țâni loclu.
Ma nica nimâcatâ: tac-tac, asunâ-n poartâ:
“Dișcl’idi de, vârnoarâ, că nu va s-ești moartâ!”.
“Bârbat-ñiu!”, strigâ nâsâ. “Dispoti, mi loași pri guși.
Mi spindzurâ, mi tal’ie, ti duseș, lae Ciuși!”
Nâs, peturli di țearâ, nu s-țâne pi cicioari.
Guvojdzâ-afiriseaști , si-l vedz, mori de-arâdeari.
“Ascapâ-mi, criștină, ascundi-mi iuva,
Mori sorâ, ai-țâ ñilâ, că s-dusi barba-a mea”.
– “Ti barbâ trag gailee, maș tine-earai cusure.
Ai, fudz, arupi-ț gușa, ascundi-ti tu-ahuri!” –
Și s-freadzi pânâ s-dusi la cal’i dit pâhnie
Și s-hipsi tu-nâ cohi: “Agiutâ-ñi, Stâ-Mârie!”.
Tac-tac, “Dișcl’idi poarta!”, tut s-avdi di nafoarâ.

– “Avdzâi, avdzâi, bârbate! Așteaptâ, agiungu ntroarâ!”
Ș-dipuni și-l’i dișcl’idi, bârbatlu intrâ-n casâ,
S-prifați că nu veadi ni carni, niți measâ,
Și spune tora hala, că ți s-turnâ din cali:
– “Nu-i tihi s-nergu noaptea, că ghini-agiumșu-n vali,
S-aspare, lup si-l mâcâ!, și-ñi fudze-acasâ “Lailu”.
C-un cal iu s-nergu noaptea!? mi tornu ș-eu cu “Bailu”.
Cripare-ñi yini, nveastă, ahtari cal vițearcu.
Ma dâ-ñi-u furtutirea, inatea si-ñi discarcu.”
– “Și-u caftâ” dzâțe ș-nâsâ, și-l’i tindi furtutirea,
“Nu s-veadi, l’ia luñinâ”. – “Nu, lu-aflu cu-ahulirea.”
Și s-duți, știț la cari, dit cohi ta lu scoatâ.
Di barbâ ma-ș lu nciupâ ș-la s-numirâ cari poati.
– “Na, lupe, cal hârami , na dorlu ca s-țâ treacâ,
Di-ahuri ș-di șideari, că lucrulu țâ ngreacâ.
Țâ-i bunâ s-nerdzi-acasâ, când mini-alag nafoarâ?
Na, mâcâ tora ș-tini, s-badz minti tr-altâ oarâ”.
Ș-tut umflâ ș-iara dâ-l’i-u pân’ freadzi furtutirea.
Dispoti, cunoaști-ț singur, tri bun nu-ț fu-arujirea!
Și ngl’ite, corbul, tați ș-când omlu dzâți duri,
El frâmtu, faptâ-andaulea, ascapâ dit ahuri.
Și-acasâ-ș bagâ țeapi: “Ah, oasile, ah, truplu!
Of! caplu, of! cicioarle, dip ñilâ nu-avu luplu”.

Și-alantâ dzuâ-mul’iarea si duți iar ântr-apâ
Și-l’i treați la firidâ ș-rujeaște iar ca iapâ.
– “Criștinâ, imnâ-ț calea ș-alasâ-ț arujirea,
Ca dupâ tini yini bârbat-tu ș-furtutirea”.