A doua ediție a întâlnirilor “Românii de Pretutindeni”
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a fost gazda celei de a doua ediții a Întâlnirilor Românii de Pretutindeni, un for de discuții dedicat problemelor ce privesc politicile publice dedicate comunităților din afar
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 21.10.2015, 10:14
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a fost gazda celei de a doua ediții a Întâlnirilor Românii de Pretutindeni, un for de discuții dedicat problemelor ce privesc politicile publice dedicate comunităților din afara granițelor.
Întâlnirea a inclus colocviul Românii din comunităţile istorice sud-dunărene: bursieri de succes ai statului român, organizat de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română.
La eveniment au mai participat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației și Cercetării Științifice, Liviu Pop, ministru delegat pentru dialog social, vicepreședinta Camerei Deputaților, Rodica Nasar, Ion Caramitru, președinte al Societății de Cultură Macedo-Române, Daniel Ioniță și Radu Podgorean, secretari de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și, în calitate de moderator, Remus Pricopie, rector al SNSPA și fost ministru al Educației.
Comunitățile române sud-dunărene au fost reprezentate de foști și actuali bursieri ai statului român, persoane recunoscute prin activitatea depusă în direcția susținerii identității românești în țările de origine. Printre aceștia s-au numărat domnii Predrag Balașevici și Zavija Jurj din Valea Timocului (Serbia), Aleksandar Najdanovici și Alexandar Savici, reprezentând asociația studenților timoceni care studiază la Universitatea din Craiova, Ilja Gjoka din Albania, Ivo Gheorghiev din Bulgaria precum și Steriu Papuli din Macedonia.
În cuvântul de deschidere, ministrul delegat a subliniat importanța pe care o are educația în demersul de păstrare al identității etnice, subliniind hotărârea statului român de a-i sprijini pe românii din comunitățile sud-dunărene să studieze în limba maternă la toate nivelurile de școlarizare, inclusiv prin burse acordate în centre universitare din țara noastră.
Pentru a veni în sprijinul eforturilor comunităților românești de a-și păstra identitatea, statul român susține educația în limba română la toate nivelurile. Un aspect căruia statul român îi acordă o atenție deosebită este cel al sprijinirii accesului tinerilor din comunitățile sud-dunărene la învățământ universitar și post universitar în limba română, chiar în România. Așteptarea noastră este ca, după terminarea studiilor, bursierii să se implice în susținerea eforturilor comunității din care provin, a spus Angel Tîlvăr.
Ministrul Educației și Cercetării Științifice, Sorin Cîmpeanu a subliniat importanța protocolului încheiat recent între instituția pe care o reprezintă și Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni, act ce permite cooperarea interinstituțională în domeniul păstrării identității prin educație.
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a subliniat eforturile depuse în ultimii ani de statul român în plan bilateral pentru obținerea unui cadru care să permită României să vină în sprijinul comunităților de peste granițe în domeniul educației.
Totodată, președintele Societății de Cultură Macedo-Române Ion Caramitru a scos în evidență rolul istoric salutar pe care România l-a avut în salvgardarea aromânilor și păstrarea identității lor, remarcând importanța sprijinului acordat și în prezent membrilor acestei comunități de la sud de Dunăre.
În cadrul evenimentului, Rodica Nassar, vice-președintă a Camerei Deputaților, a transmis un mesaj din partea președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.
În secțiunea special dedicată reprezentanților comunităților sud-dunărene, vorbitorii au subliniat necesitatea îmbunătățirii cadrului existent. Astfel, aceștia au propus implicarea asociațiilor constituite la nivelul comunității în procesul de selectare a studenților bursieri. De asemenea, au susținut necesitatea introducerii unor cursuri de cultură și civilizație românească pentru bursieri, precum și crearea unor programe care să aibă în vedere activitatea lor educativă extra-curriculară, în timpul studiilor efectuate în România. Nu în ultimul rând, a fost subliniată nevoia de identificare a unor modalități prin care studenții bursieri să se reîntoarcă în comunitate pentru a sprijini mai departe eforturile acesteia.
