Festivalul Enescu reprezintă o ţară întreagă

Festivalul Enescu reprezintă o ţară întreagă, declară directorul artistic al Festivalului, Cristian Măcelaru.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Radio România Internațional, 23.08.2025, 21:04

Festivalul Internaţional ‘George Enescu’ – ediţia a XXVII-a începe duminică, la Bucureşti, în acest an manifestarea având ca temă aniversările – ‘Celebrations’ – în contextul în care se împlinesc 70 de ani de la moartea marelui compozitor. În conferinţa de presă premergătoare evenimentului, Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului, a subliniat că manifestarea culturală reprezintă o ţară întreagă şi şi-a exprimat dorinţa ca accesibilitatea muzicii clasice să devină o normalitate în România zilelor noastre.

Este un festival de aniversări: 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor, marelui maestru George Enescu. În această ediţie mai sunt câţiva compozitori şi interpreţi foarte importanţi care au o aniversare frumoasă – 50 de ani de la moartea lui Şostakovici, 90 de ani de la naşterea lui Arvo Part, un compozitor extraordinar care încă este în viaţă, 100 de ani de la naşterea lui Pierre Boulez şi 150 de ani de la naşterea lui Maurice Ravel, care i-a fost un coleg apropiat lui Enescu. Totodată, 45 de ani de la fondarea Orchestrei Filarmonice de Cameră din Bremen, 100 de ani de activitate pentru Orchestra Naţională Simfonică Daneză, 80 de ani de la fondarea Orchestrei Filarmonice de la Londra şi tot 70 de ani de la fondarea Orchestrei Filarmonicii Transilvania din Cluj. Aceste aniversări fac parte din conceptul festivalului de a pune în prim plan aceste organizaţii, aceşti artişti, compozitori, care au contribuit la viaţa culturală globală, a afirmat Cristian Măcelaru.

El şi-a exprimat speranţa ca un public cât mai larg să vină la concertele şi evenimentele din festival. Festivalul Enescu reprezintă o ţară întreagă şi cred că întreaga ţară trebuie şi va beneficia de el şi de prezenţa acestor artişti. Sperăm să atragem un public cât mai larg la absolut toate concertele. Îmi doresc ca accesibilitatea muzicii clasice să devină o normalitate în România zilelor noastre. Este important să spunem din nou şi din nou povestea festivalului – de ce există, de ce a fost creat, ce aduce el în vieţile noastre şi cu ce rămânem după el în inimile noastre, a mai spus Măcelaru.

În cele patru săptămâni în care Bucureştiul devine capitala mondială a muzicii clasice, între 24 august şi 21 septembrie, sunt programate peste 100 de concerte, susţinute de mai mult de 4.000 de artişti invitaţi.

Atât în Bucureşti, cât şi în ţară, vor fi prezentate peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu: de la capodoperele simfonice (‘Simfoniile’, ‘Vox Maris’, ‘Pastorala-fantezie’, ‘Rapsodiile’) la cele camerale (‘Impresii din copilărie’, ‘Dixtuorul’, ‘Cvartetele’, ‘Sonatele pentru violoncel şi pian’) şi de la lucrările de tinereţe (‘Poema română’) la creaţiile finalizate postum (‘Isis’, ‘Capriciul român’). În centrul simbolic al acestei aniversări se află opera monumentală ‘Oedip’, montată la Opera Naţională Bucureşti, într-o producţie semnată de regizorul Stefano Poda, cu Ionuţ Pascu în rolul titular, Ruxandra Donose în rolul Iocasta şi Ramona Zaharia în rolul Sfinxului.

Un segment distinct al ediţiei este dedicat operei şi baletului, cu titluri rare în versiuni concertante sau în viziuni scenice spectaculoase. Printre acestea se numără impresionanta operă în concert ‘Fin de partie’ de Gyorgy Kurtag, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, ‘L’Heure espagnole’ de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gabor, la Opera Naţională Bucureşti.

‘Salomeea’ de Richard Strauss deschide seria lirică în data de 1 septembrie, la Sala Palatului, într-o versiune concertantă cu elemente multimedia imaginate de regizorii Nona Ciobanu şi Peter Kosir. Pe 14 septembrie, ‘Lady Macbeth din Mţensk’ de Dmitri Şostakovici va fi prezentată, în premieră, în România, într-o producţie dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecţii multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu.

Ediţia 2025 propune o serie impresionantă de lucrări în primă audiţie absolută sau în premieră naţională: Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, ‘Nişte variaţiuni’ de Aurelian Băcan, ‘Winter Sonata’ de Donghoon Shin, dar şi piese redescoperite din barocul italian şi napolitan.

Un alt element de noutate îl reprezintă seria de concerte ‘Enescu în Control’, ce se vor desfăşura în fiecare seară de miercuri, în cunoscutul Control Club din Bucureşti: Janoska Ensemble (27 august), Francesco Tristano (3 septembrie), Big Band-ul Radio (10 septembrie), Bucharest Percussion Ensemble (17 septembrie).