Expoziția artistei Pia Massaci
La finalul anului 2022, la Palatul Suţu, din cadrul Muzeului Municipiului București (MMB) s-a deschis o nouă expoziție dedicată femininului în artă, Pia Massaci – Restituire, un parcurs subiectiv.
Ion Puican, 04.01.2023, 15:37
La finalul anului 2022, la Palatul Suţu, din cadrul Muzeului Municipiului București (MMB) s-a deschis o nouă expoziție dedicată femininului în artă, Pia Massaci – Restituire, un parcurs subiectiv. Massaci (1908-1992) a fost una dintre pictorițele românce din perioada interbelică, cunoscută pentru cromatica sa specială, pentru portretistică și peisaje. Despre artista Pia Massaci, despre expoziție și despre ce înseamnă un artist uitat am stat de vorbă cu directorul adjunct al MMB, Elena Olariu:
Secția de Artă a Muzeului Municipiului București a pregătit o nouă expoziție dedicată unei artiste femei, și anume Pia Massaci. Este o pictoriță care s-a născut la Constanța. Este fiica unui avocat. A debutat în anul 1935 la Salonul Oficial din București, unde a expus un autoportret și păpuși italiene. Dacă putem să spunem așa, o tematică care i-a rămas dragă de-a lungul întregii vieți, pentru că și în expoziția de la Palatul Suțu vom întâlni câteva autoportrete, vom vedea naturi statice foarte frumoase, cu flori, dar și naturi statice cu păpuși, portrete feminine și câteva peisaje foarte interesante, dintre care unul este intitulat chiar Piața Matache, deci un peisaj bucureștean. Acest peisaj este și lucrarea care a fost expusă la o mare expoziție dedicată artistelor femei din România, și anume Seducție și Triumf în Artă, care a fost organizată în cadrul Art Safari 2021.
Atunci, familia a remarcat prezența artistei pe simezele de la ARCUB, care a fost spațiul care a găzduit această expoziție, și a luat legătura cu Muzeul Municipiului București, punând la dispoziția noastră documente de arhivă, fotografii, dar și cele 50 de lucrări care se află în colecția urmașilor. Este vorba de o artistă uitată, să spunem așa, și cumva intrată într-un con de umbră pentru o perioadă de timp. Iar Muzeul Municipiului București are ca o politică specială această cercetare pentru readucerea în atenția publicului a artiștilor uitați. Ce s-a întâmplat de fapt cu această generație a perioadei interbelice? Cumva, noi trebuie să explicăm de ce există această categorie a artiștilor uitați în România. Trebuie să ne gândim că mulți artiști din perioada interbelică au trăit cele două războaie mondiale, au trăit o criză economică. Mulți dintre artiști, în perioada respectivă, nu au avut parte de o atenție specială, deci nu au intrat în atenția unor cercetători. Era și foarte greu, pentru că a fost o generație foarte numeroasă, foarte valoroasă și cumva aceste cercetări ar fi trebuit să continue în mod normal în perioada de după cel de al Doilea Război Mondial. Din păcate, în România, după cel de-al Doilea Război Mondial, s-a instaurat dictatura comunistă, care a filtrat, să spunem așa, doar anumiți artiști care au intrat în atenția regimului comunist. Mulți dintre ei au rămas într-un con de umbră, iar cercetările științifice nu au putut să se desfășoare normal. Noi, acum suntem datori să readucem în atenția publicului acești mari artiști ai perioadei interbelice.
Elena Olariu ne-a vorbit atât despre parcursul academic și cariera artistei Pia Massaci, cât și despre o atracție personală legată de pictura acesteia:
Pia Massaci a fost eleva lui Jean Alexandru Steriadi și a lui Camil Ressu, doi titani ai artei românești. Pia Massaci a fost și ea laureată a Premiului Academiei de Arte Frumoase din Iași în 1942, deci a avut rezultate foarte interesante. A expus la Tinerimea Artistică, a participat la toate saloanele oficiale ale epocii, unde expuneau toți marii artiști ai perioadei. Și în perioada comunistă a avut într-adevăr câteva expoziții personale. A pictat la Brașov, în Tulcea, la Constanța, care era și orașul ei în care s-a născut, și la Balcic (acum în Bulgaria). Lucrările ei s-ar afla în colecții private din Franța, din Germania, din Polonia, din Israel și chiar în Canada. În colecția familiei, așa cum am spus, se păstrează 50 de lucrări. Dintre acestea, câteva au fost alese pentru a fi expuse la Palatul Suțu, chiar la parter. Curatorul expoziției este Angelica Iacob. Ceea ce mă atrage pe mine foarte mult la această artistă este că pictează exact ce-i place. Nu renunță la feminitatea ei. Este o pictură foarte feminină și o pictură foarte valoroasă, pentru că exprimă această altă latură, să spunem, a picturii românești. Și nu încearcă să realizeze, așa cum au făcut poate alte artiste, o pictură masculină, o pictură care să placă unei anumite categorii de public sau poate chiar criticii, care merge pe anumite șabloane. Ea pictează exact așa cum simte.
