Repere ale programului Timișoara 2023, Capitală Europeană a Culturii
Programul a fost descris de organizatori ca o contribuție activă la valorizarea identității, creativității, diversității și avangardei culturale timișorene ca motoare pentru dezvoltarea comunitară sustenabilă.
Ion Puican, 03.01.2024, 12:07
În anul 2023, orașul Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii, alături de Elefsina (Grecia) şi Veszprém (Ungaria). Programul a fost descris de organizatori (Asociația Timișoara 2021) ca o contribuție activă la valorizarea identității, creativității, diversității și avangardei culturale timișorene ca motoare pentru dezvoltarea comunitară sustenabilă. Programul a fost un întreg proces, o călătorie transformatoare cartografiată în jurul a trei teritorii: 1. Teritoriul oamenilor – comunitatea, obiceiurile zilnice, visele bucuriile și fricile colective; 2. Teritoriul locurilor – orașul ca o cultură a uniunii, revitalizarea spațiului public, implicarea locuitorilor; 3. Teritoriul conexiunilor – unirea oamenilor din Timișoara și orașul cu Europa și întreaga lume.
S-au întâmplat multe și memorabile în cadrul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Peste 1500 de evenimente culturale, conform Ramonei Laczko-David, coordonatoarea proiectului cultural. Marele final al programului a constat într-o gală de închidere în decembrie 2023, intitulată sugestiv Timișoara 2023 la nesfârșit, eveniment ce s-a desfășurat pe parcursul a 4 zile de concerte, conferințe și reflecții asupra anului cultural. S-au depășit cu mult așteptările de la întregul program prin numărul de participanți, tipologia evenimentelor sau varietatea artiștilor angrenați în program, din toate domeniile de artă.
Statisticile la cald arată următoarele cifre: peste 1.300.000 de vizitatori, dintre care peste 850.000 de vizitatori externi. Numărul de înnoptări în unităţile de cazare a depășit 800.000. Valoarea aparițiilor în media la nivel național a fost de 20 de milioane de euro, iar expunerea media totală, națională și internațională a depășit 40.000 de apariții.
Doar pentru a enumera câteva dintre succesele Programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, amintim unul dintre principalele evenimente de la deschiderea programului, din februarie 2023: expoziția retrospectivă Victor Brauner: Invenții și magie, organizată în frumosul palat în stil baroc al Muzeului Național de Artă din Timișoara (MNART). Expoziția a funcționat ca un omagiu adus acestui artist de origine română extrem de relevant pentru suprarealismul internațional. Brauner (1903-1966) s-a născut la Piatra Neamț și s-a afirmat în anii ‘20 ca figură emblematică a avangardei de la București, ca mai apoi în 1933 să se alăture mișcării suprarealiste inițiate de André Breton, mutându-se definitiv la Paris în 1938. Un număr record de peste 12.000 de vizitatori au admirat în primele două luni expoziția Brauner.
O altă expoziție record, organizată tot la Muzeul Național de Artă din Timișoara, a fost expoziția care a încheiat programul cultural Timișoara 2023, Brâncuși: surse românești și perspective universale, expoziție inaugurată la finalul lunii septembrie 2023 și care poate fi vizitată până la finalul lunii ianuarie 2024. Aceasta este prima expoziție de anvergură dedicată lui Constantin Brâncuși din România și estul Europei din ultimii 50 de ani. Constantin Brâncuși (1876-1957) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană universală, considerat simbolic părintele sculpturii moderne.
Brâncuși și-a început cariera artistică în România, apoi din 1903 a continuat-o la Paris, operele sale de maturitate fiind realizate în Franța. Expoziția de la Timișoara a prezentat publicului 100 de lucrări ale artistului – sculpturi, desene, documente de arhivă, fotografii și filme, menite să ofere o imagine de ansamblu asupra vieții și operei lui Constantin Brâncuși. Expoziția a primit peste 80.000 de vizitatori până la finalul lunii decembrie 2023.
Programul Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii se arată, la finalul său, ca fiind o desfășurare de forțe ce a depășit așteptările și care a creat atât un precedent pozitiv, cât și calea către apropierea de cultură și continuarea acesteia ca o direcție principală a comunității din orașul din vestul României
