Buşteni

Astăzi vă invităm la doar 135 de kilometri de Bucureşti, în staţiunea Buşteni, un cadru mirific, la poalele Munţilor Bucegi, o zonă ce s-a dezvoltat spre sfârşitul secolului al 18-lea, după înfiinţarea Mănăstirii Sinaia.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 01.09.2020, 10:16

Astăzi vă invităm la doar 135 de kilometri de Bucureşti, în staţiunea
Buşteni, un cadru mirific, la poalele Munţilor Bucegi, o zonă ce s-a dezvoltat spre
sfârşitul secolului al 18-lea, după înfiinţarea Mănăstirii Sinaia. Atunci au
apărut localităţile Buşteni, Poiana Ţapului, Azuga, Predeal, devenite mai
târziu staţiunile de pe Valea Prahovei.

Staţiunea Buşteni este vegheată de crestele muntelui Caraiman, de unde stă
de strajă, din 1928, Crucea Eroilor Neamului, construită sub îndrumarea Reginei
Maria, în perioada 1926 – 1928, în memoria eroilor căzuţi în timpul Primului
Război Mondial. Este o cruce înaltă de 25 de metri, ridicată la altitudinea de
2.300 de metri, vizibilă şi din staţiunile alăturate. Buşteni oferă în permananţă aer de munte şi accesul pe
trasee montane marcate, pentru toate aspiraţiile.Pentru aceia dintre dvs. ce doresc plimbări pe munte, dar fără solicitare
prea mare, Buşteniul oferă trasee de
maxim 2 ore, cum ar fi cel către Cascada Urlătoarea. Cei mai
experimentaţi pot porni în trasee de 4-5 ore, cum ar fi cele către Cantonul
Jepi şi Cabana Piatra Arsă sau alea Jepilor, Cabana Caraiman, Cabana Babele,
Hotel Peştera, cu peste 1000 m diferenţă de nivel. Pe platoul Bucegi, la peste
2.000 de metri, pot fi văzuţi megaliţii din Munţii Bucegi, cunoscutele
formaţiuni Babele şi Sfinxul.

Există şi posibiliatea de a urca până pe platou cu telecabina Buşteni -
Babele şi chiar, de a continua excursia cu o a doua telecabină: Babele -
Peştera. Astfel, se pot organiza excursii de o zi pe valea superioară a
Ialomiţei.

Buşteniul este renumit şi pentru pârtiile de schi, ce o fac o staţiune mai
populară iarna. Cu toate acestea, de câţiva ani, la baza pârtiei Kalinderu, a
fost creat un Fun Park, dotat şi cu instalaţie de iluminat, care oferă de la
posibilitatea practicării schiului şi pe timp de vară, până la tiroliană, tras
cu arcul, tubing (coborârea unei pârtii ca cea de bob, pe colac gonflabil) şi o
sanie ce urmează un tobogan cu o lungime de 500 metrii.

În staţiune, vă puteţi opri la mai multe obiective turistice. Menţionăm Casa
memorială a scriitorului Cezar Petrescu, Castelul Cantacuzino, Biserica
Domnească – construită în 1889, ctitorită de Regele Carol I şi Regina
Elisabeta, unde se pot vedea cele două jilţuri regale cu stema ţării, pe care
se aşezau regele şi regina atunci când participau la slujbele religioase,
precum şi Monumentul Ultima Grenadă, aflat chiar la ieşirea din gară.

Castelul Cantacuzino este înconjurat de un parc care se întinde pe trei
hectare şi jumătate. Castelul este un monument de arhitectură neo-românescă,
opera lui Grigore Cerchez. Castelul dispune de o bogată colecţie de vitralii de
început de secol 20, lucrate la Veneţia. De asemenea, deţine o colecţie unică
de heraldică, blazoane şi scuturi aparţinând marilor familii boiereşti din
Valahia şi Moldova. Turiştii sunt încântaţi, chiar înainte de a intra în
interior, de peisajul minunat. De asemenea, unul dintre punctele de atracţie îl
reprezintă fântânile arteziene, de bazin şi de grotă, precum şi de bisericuţa
din parcul castelului. Biserica a fost adusă pe la 1800, din Maramureş, de
către nabab, cum i se spune lui Grigore Cantacuzino, pentru că era foarte
bogat. Ulterior, a fost refăcută în două perioade, între 1933-36, chiar de
urmaşii săi.