Curtea de Argeș
Astăzi vă invităm la doar 160 de kilometri de Bucureşti, la Curtea de Argeş.
Ana-Maria Cononovici, 11.12.2021, 15:46
Curtea de Argeș este un municipiu localizat în partea de nord a județului Argeș şi a fost prima capitală a Țării Românești. Curtea de Argeș a decăzut odată cu mutarea cetății de scaun a Țării Românești la Târgoviște, dar își recapătă prestigiul în timpul perioadei interbelice odată cu desemnarea catedralei Mânăstirii Curtea de Argeș ca necropolă regală.
Oraş încărcat de legende, Curtea de Argeş este cunoscut în principal pentru Mănăstirea Curtea de Argeş. Ctitorită între anii 1512 şi 1517 de către Neagoe Basarab, biserica Mănăstirii este loc de legendă, de pelerinaj, centru cultural-istoric şi necropolă regală ce adăposteşte mormintele lui Carol I şi al Elisabetei şi al lui Ferdinand I şi al Mariei.
Ca legendă, aici turistul află Legenda meşterului Manole”, devenită unul dintre miturile fundamentale româneşti, mitul jertfei umane. Legenda aduce numeroşi turişti dornici să descopere locul în care Ana, frumoasa soţie a meşterului Manole, a fost zidită în peretele bisericii, pentru ca această construcţie să dăinuie. Tot în incinta mănăstirii se află Fântâna lui Manole, loc despre care legenda spune că marchează locul în care şi-a găsit sfârşitul Manole, care şi-a construit aripi din şindrilă pentru a putea coborî de pe biserică, unde fusese lăsat de domitor pentru a nu mai putea construi vreun edificiu de o frumuseţe comparabilă cu a mănăstirii.
Noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș a fost ridicată în perioada anilor 2009-2018, dar finisată recent. Ea este amplasată la intrarea în incinta Mănăstirii Curtea de Argeș și poartă hramul Sfântei Mucenițe Filofteia și Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Edificiul seveşte drept catedrală a arhiepiscopului Argeșului și Muscelului și este totodată necropolă regală. Inițiativa ridicării Catedralei a aparținut Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului în parteneriat cu Casa Regală a României, iar proiectul edificiului a fost realizat de arhitectul Augustin Ioan, profesor doctor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, specialist în arhitectură sacră.
Piatra de temelie a fost pusă la 10 mai 2009 în prezența Principesei Margareta și a Principelui Radu, altarul noii catedrale arhiepiscopale și regale fiind târnosit în 7 decembrie 2018. Ușor retras față de monumentul central al așezământului, edificiul a fost conceput în stilul arhitecturii bizantine, ca o prelungire a vechiului lăcaș de cult. Construcția, care are 36 metri lățime în zona fațadei, are forma de cruce greacă înscrisă, cu brațele egale, naosul principal de aceeași înălțime cu cel transversal, peste a căror boltă se înalță o cupolă cu o turlă cu înălțimea de 21 metri. Capetele extreme ale necropolei, în formă de semicerc, sunt formate de două capele, acoperite cu câte o cupolă. În capela din stânga sunt expuse moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia. La exterior, Catedrala are un veșmânt de cărămidă aparentă și chenare în relief cu detalii de piatră iar în interior este decorată cu mozaic.
Necropola regală conține 16 locuri de veci pentru membrii Casei Regale a României și arhiepiscopii Argeșului și Muscelului. În necropolă au fost înmormântați regele Mihai I (16 decembrie 2017) și regina Ana (13 august 2016). Tot aici au fost reînhumate rămășițele pământești ale regelui Carol al II-lea și cele ale Reginei Elena, rămășițe aduse în țară în 2003 de la Lisabona, respectiv în 19 octombrie 2019 de la Lausanne.
Oraşul aşezat la poalele munţilor Făgăraş, poartă de intrare pe Transfăgărăşan, una dintre şoselele din România construite la cea mai mare altitudine, îşi aşteaptă turiştii în orice sezon, cu aceeaşi ofertă bogată de petrecere a timpului liber. Fie că doriţi să vizitaţi monumente istorice, să cunoaşteţi tradiţiile locului, sau să vă aventuraţi prin împrejurimi, Curtea de Argeş este destinaţia ideală.
