Muzeul judeţean Ştefan cel Mare din Vaslui
Arheologie preistorică, Arheologie medievală, Istorie, Etnografie şi artă populară, sunt colecţii ce pot fi regăsite la o vizită la Muzeul judeţean Ştefan cel Mare din Vaslui.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 24.10.2026, 15:00
Astăzi vă propunem un popas eminamente cultural: mergem să descoperim Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui, situat în municipiul de reşedinţă al judeţului cu acelaşi nume, din estul României. Ne aflăm în fosta provincie istorică Moldova, ceea ce ne face să nu fim surprinşi că numele muzeului aminteşte de domnitorul medieval, Ştefan cel Mare (care a domnit între 1457 și 1504), ulterior hirotinisit de Biserica Ortodoxă Română (prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 20 iunie 1992), pentru numeroasele biserici ctitorite şi lupta împotriva Imperiului Otoman.
Înființată încă din 18 octombrie 1974 ca instituție muzeală cu profil mixt de istorie și etnografie, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui a avut deschiderea oficială în septembrie 1975. La peste 60 de ani de funcţionare, aflăm de la Ramona Maria Mocanu, mamagerul muzeului, de ce merită să îl vizităm:
“Este un muzeu emblemă pentru judeţul nostru, este un muzeu foarte bine structurat, este un muzeu care deţine un patrimoniu extrem de important, un patrimoniu valoros, care reflectă istoria locală a judeţului nostru. Aş vrea să precizăm faptul că Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui nu este doar o singură entitate, o singură clădire, este format din clădirea patrimonială aflată în Vaslui şi încă două secţii externe, în speţă Casa memorială Emil Racoviţă şi Secţia de Istorie şi Artă Religioasă aflată în Palatul Egumenesc (mănăstiresc) dn incinta Mănăstirii Floreşti. Dacă păşeşti în spaţiile noastre, vei întâlni la parter partea de Etnografie şi artă populară. Este o secţie care însumează piese care arată cum se trăia în zona noastră. Pătrunzi ca într-un sat vechi vasluian, în care vezi elementele de structură a casei, ocupaţiile pe care le aveau femeile, care lucrau în general în curte şi ocupaţiile bărbaţilor, care erau mai mult înspre câmp. Zona Vaslui este cunoscută pentru viticultură şi pe vremuri este şi mai cunoascută pentru pescuit, pentru că aveam Prutul foarte aproape şi bineînţeles, apicultura şi oieritul. O foarte mare importanţă o dăm ceramicii care este moştenitoarea ceramicii de Cucuteni. “
Ramona Maria Mocanu, managerul muzeului, a continuat prezentarea:
“Urcând la etaj, este o expoziţie configurată cronologic, începând din preistorie şi ajungând până în comunism, evident, trecând prin cultura Cucuteni şi toate elementele constitutive, partea medievală, care este foarte importantă pentru noi datorită faptului că reflectă epoca ştefaniană. Şi nu în ultimul rând, este foarte importantă pentru noi Bătălia de la Podul Înalt, pentru că în muzeu avem o dioramă care arată această bătălie, la o scară mai mică. Curţile domneşti, care sunt puse în evidenţă în expoziţia noastră sunt restaurate şi există şi la Curtea domnească din oraş, şi ea poate fi vizitată. Continuăm spre partea modernă şi avem epoca lui Alexandru Ioan Cuza şi mergem spre Războiul de independenţă, Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial. Ceea ce vreau să scot în evidenţă la Războiul de independenţă este o dioramă care înfăţişează reduta de la Griviţa şi o statuie într-o mărime impresionantă a celui care este numit Peneş Curcanul. (n.r. Peneș Curcanul, este numele unui erou voluntar al Războiului de Independență din 1877, fost sergent în Regimentul 13 Dorobanți pe nume Constantin Țurcanu, prezent în poezia cu acelaşi titlu a lui Vasile Alecsandri.)”
Am mai aflat că până la data de 1 decembrie a.c., muzeul, în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, a organizat expoziţia “Dumitru Bagdasar – fondatorul neurochirurgiei româneşti”, 80 de ani de la moartea sa, în Sala „Multimedia” a muzeului. Expoziția aduce în atenția publicului documente, fotografii, publicații, obiecte și alte materiale relevante pentru reconstituirea parcursului biografic și profesional al lui Dumitru Bagdasar. Prin intermediul acestora, organizatorii urmăresc să contribuie la păstrarea memoriei acestei personalități marcante și la valorificarea patrimoniului cultural, istoric și medical.
