Sinaia

Astăzi ne oprim la Sinaia, Perla Carpaţilor, cum mai este numită, situată la circa 120 km nord de Bucureşti, pe cursul superior al râului Prahova, la poalele Munţilor Bucegi.

Ana-Maria Cononovici, 13.12.2017, 14:41

Astăzi ne oprim la Sinaia,
Perla Carpaţilor, cum mai este numită, situată la circa 120 km nord de Bucureşti,
pe cursul superior al râului Prahova, la poalele Munţilor Bucegi. Localitatea
s-a dezvoltat începând din 1695, când boierul Mihai Cantacuzino, impresionat de
ceea ce a văzut într-un pelerinaj la Ierusalim, s-a hotarât ca, la întoarcerea
în (statul feudal) Ţara Românească, să construiască o mănăstire care să poarte
numele Muntelui Sinai: Mănăstirea Sinaia. Cu trecerea anilor, în jurul acestei
mănăstiri s-a dezvoltat localitatea care i-a preluat numele.

În 1875 a fost pusă piatra de
temelie a castelului Peleş, care este astăzi simbolul oraşului Sinaia. Este
obiectivul care îi face pe 90% dintre turişti să aleagă să viziteze Sinaia,
după cum am aflat de la Florin Burgui, ghid de turism, cel care subliniat ce
apreciază străinii aici: Istorie, arhitectură, interior, exterior,
poveşti, legende, situaţii de viaţă mai puţin fericite. Pentru ei este foarte
important să descopere într-un colţ retras al Europei un castel deosebit, un
element de arhitectură unic, pentru că regele Carol I a dorit să aibă un castel
unic şi a refuzat foarte multe proiecte care i-au fost prezentate şi sunt
impresionaţi în momentul în care intră în castel să vadă toată combinaţia de
lemn, arme, picturi, marmură, sticlă de Murano, absolut tot ce le poate veni în
minte când intră într-un castel, de la tehnologie germană în acoperişul
retractabil, energie electrică, lift, carpete, saloane inspirate din diverse
zone ale lumii.

Elaborarea planurilor iniţiale
ale castelului Peleş i-au fost încredinţate arhitectului Wilhelm von Doderer
(1825-1900), profesor la Technische Hochschule din Viena, care a înaintat
suveranului trei variante de proiecte arhitectonice, inspirate din arhitectura
castelelor renascentiste franceze de pe valea Loirei, ca şi de stilul
edificiilor vieneze de pe Ringstrasse. Dar proiectele au fost respinse de către
Carol I în 1876, iar conducerea lucrărilor a fost încredinţată arhitectului
german, Johannes Schultz, care a elaborat planurile castelului în prima sa fază
de construcţie (1879 – 1883). Clădirea cu aspect de chalet elveţian, compusă
din două etaje propusă de Schultz, era decorată la exterior în stil german,
Fachwerk. În anul 1884 este instalată reţeaua electrică, castelul dispunând de
un grup electrogen propriu, iar la 1897 este construită centrala electrică. În
1890, este construită Sala Maură, după proiecte atribuite arhitectului francez,
Émile André Lecomte du Noüy. În anul 1894, la conducerea lucrărilor este numit arhitectul ceh, Karel Liman (1860?-
1928), sub coordonarea căruia, sunt amenajate cele mai multe dintre încăperi.
Apar astfel Capela reginei Elisabeta, Apartamentele principeselor, Galeria de
marmură, Sala de concerte, Sala mică de muzică şi Baia reginei. În 1906 este
înălţat turnul central al castelului, unde un an mai târziu a fost montat
ceasul cu trei cadrane, creaţie a Fabricii de ceasuri de turn a Curţii regale
din Bavaria, Johann Mannhardt. Sala de teatru adaptată şi proiecţiilor
cinematografice, sălile de arme, Sala Florentină, Sala de şah şi Sala de
biliard, terasa cu busturi de împăraţi romani sunt alte atracţii ale
castelului.

În vecinătatea Castelului Peleş
se găseşte Castelul Pelişor, cu arhitectură în stilul renaşterii germane, cu
turlele acoperite cu ţiglă smălţuită în culori vii şi 70 de camere decorate
artistic, astăzi cu piese originale, dar şi replici, pentru a recrea atmosfera
anilor 1900. Florin Burgui ne-a recomandat să ne oprim şi în parcul din faţa
cazinoului, construit în 1909 – 1910, pentru a vedea o bancă realizată pe
vremea lui Carol I. Şi tot el ne-a atras atenţia asupra unui obiectiv mai nou
apărut: Tot în Sinaia putem vizita muzeul trenuleţelor, un muzeu mai nou
deschis în gara Sinaia, unde sunt foarte multe trenuleţe în miniatură, sunt 300
de metri de linie de cale ferată, 150 de vagoane şi 70 de locomotive.

În speranţa că v-am convins să petreceţi câteva zile
la Sinaia, vă promitem şi data viitoare o nouă destinaţie!