Trans-Bucegi
Astăzi vă propunem să exploraţi o rută mai puţin cunoscută, dar nu mai puţin ofertantă: pornim pe Trans-Bucegi , un traseu ce se parcurge cu maşina, un traseu cu popasuri fascinante şi descoperiri surprinzătoare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 19.09.2020, 14:14
Astăzi vă
propunem să exploraţi o rută mai puţin cunoscută, dar nu mai puţin ofertantă:
pornim pe Trans-Bucegi , un traseu ce se parcurge
cu maşina, un traseu cu popasuri fascinante şi descoperiri surprinzătoare.
Descoperim o zonă din judeţele Prahova şi Dâmboviţa. Ghid în
această descoperire ne este Sergiu Colţianis Cristian, care ne recomandă un
circuit pe care mai mulţi operatori îl oferă, cu pornire din staţiunea Buşteni:
Traseele sunt cu plecare din Buşteni, mergem spre Sinaia, cu
prezentarea obiectivelor pe lângă care trecem, atât în Buşteni, cât şi în Sinaia,
urmând să mergem pe drumul care leagă Sinaia de Târgovişte, cea mai nordică
legătură, de pe Valea Prahovei spre valea superioară a Ialomiţei. Vom merge pe
Trans-Bucegi, trecând pe lângă cabana Pinul Dorului, ajungând într-o primă
belvedere, amplasată undeva la 1200 de metri, de unde putem vedea versantul
nordic, Vânturişul, unde vedem staţia de telecabină de la Sinaia, amplasată la
2000 de metri altitudine, vedem acoperişul cabanei Vârful cu Dor, de la 2030 de
metri şi coborând cu privirea la linia orizontului, tot spre nord, vedem staţia
meteorologică de la Sinaia, amplasată La 1500 de metri, cu antene parabolice,
care strălucesc în soare. Mai urcăm vreo 300 de metri altitudine şi ajungem
într-o a doua belvedere, 1500 de metri, unde în partea estică vedem tot lanţul
muntos al munţilor Baiului, cabana Piscul Câinelui, amplasată în masivul care
îi poartă numele şi spre sud, toată zona submontană a judeţului Dâmboviţa, care
are cea mai mare suprafaţă din Parcul Natural Bucegi, parc înfiinţat în 2007.
Este
vorba despre o zonă de aproximativ 320 kilometri pătraţi, suprafaţă ce cuprinde
zone din trei judeţe, Dâmboviţa, Prahova şi Braşov.
Continuând
ascensiunea, la 1600 de metri e o intersecţie, unde aflăm că avem două opţiuni
de drum, după cum ne-a povestit interlocutorul nostru: În partea dreaptă, se merge către complexul
sportiv de la Piatra Arsă, pe platoul Bucegi, zona liberă de vegetaţie, golul
alpin, unde în dreapta vedem pârtiile de schi de la Valea Dorului, de la
Sinaia. Vedem rezervaţia de jnepeni de la Piatra Arsă, jneapănul, un arbore din
familia răşinoaselor, adaptat să reziste vânturilor puternice, acum este
protejat de lege. Ajungem la Cabana Piatra Arsă 1950 de metri. După care,
pentru Babele şi Sfinx, se continuă pe jos.
Dacă o luăm
la bifurcaţie pe celălalt drum însă, nu puţine ne sunt tentaţiile, după cum
ne-a povestit în continuare ghidul nostru. Coborâm pe valea exterioară a
Ialomiţei, ajungem la Peştera Ialomiţei, vom trece pe lângă Cheile Zănoagei,
urmând să ajungem la lacul, barajul şi cabana de la Bolboci, unde se poate mânca un prânz delicios, iar drumeţia
poate continua.
Nu departe este peştera Ialomiţei, cu 400 de metri vizitabili. Chiar la intrarea în Peșteră se află
Mănăstirea Ialomiței, ctitorită în secolul al XVI-lea de voievodul Țării
Românești, Mihnea cel Rău.
