Transrarău

Astăzi vă invităm să porniţi alături de noi pe una dintre cele mai frumoase şosele de mare altitudine din ţara noastră: Şoseaua Transrarău.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 27.08.2022, 16:08

Astăzi vă invităm să porniţi alături de noi pe una dintre cele mai frumoase şosele de mare altitudine din ţara noastră: Şoseaua Transrarău. Drumul (DJ175B) are o lungime de 28 km şi leagă satele Chiril (pe latura de sud) şi Pojorâta (pe latura de nord), care traversează Munţii Rarău şi urcă până la o altitudine de 1.400 de metri. Este declarat a fi al treilea cel mai frumos drum alpin din România, după Transalpina şi Transfăgărăşan.

Cunoscut şi sub numele de Drumul Comorilor, datorită unei legende ce spune că în 1541, Petru Rareş (domn al Moldovei de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și 18 septembrie 1538, iar a doua oară între 19 februarie 1541 și 3 septembrie 1546) şi-ar fi adăpostit familia şi averea în Munţii Rarău, pietre căzând peste peştera în care se adăpostiseră, Transrarăul poate fi traversat cu bicicleta sau chiar pe jos, dar cel mai uşor este cu maşina. Este un drum bun, chiar dacă, pe alocuri, destul de îngust şi, evident, cu multe serpentine, dar care oferă peisaje ce iţi taie răsuflarea.

Pe parcursul celor 10 kilometri dintre localitatea Chiril de pe Valea Bistriţei şi Pojorâta, de pe Valea Moldovei, traseul montan scoate la iveală stânci albicioase impozante, codri seculari şi poieni întinse. Serpentinele se înlănţuie până în apropierea Vârfului Rarău, la 1651 m altitudine,

Din Chiril, şoseaua urcă în serpentine largi, lăsând în urmă casele risipite pe dealuri, prin păduri dese de conifere. Pe partea stângă se zăresc vârfurile masivului Giumalău, iar la dreapta, panorama se deschide asupra codrului Slătioarei. De aici, se poate şi porni, lăsând maşina parcată pe marginea drumului, în ascensiune spre Vârful Giumalău (1858 m). Punctul exact de plecare al acestui traseu se află în Șaua Fundu Colbului, aflat la 17 kilometri de Pojorâta (21 km de Câmpulung Moldovenesc), dar nu este marcat decât din locul de pornire, aşa că descoperirea lui necesită atenţie. Continuând pe şosea, traseul se intersectează cu un drum care duce la Mănăstirea Rarău, un mic lăcaş de cult care datează din 1538.

Următoarea porţiune a traseului ajunge în apropierea celui mai înalt punct din masivul Rarău – Vârful Rarău (1651 m). Splendoarea Pietrelor Doamnei îi invită pe curajoşi la escaladarea lor. Tot aici se află Cabana Rarău, unde se poate găsi şi loc de cazare, iar la 1 km distanţă este situată cea mai mare formaţiune carstică din acest masiv, Peştera Liliecilor, care însă nu este amenajată pentru vizitare.

Între Chiril şi Cabana Rarău, limita de viteză admisă este de 30 km/h. Drumul prezintă un grad ridicat de dificultate din cauza curbelor strânse. În zonă, vizitatorii se pot caza fie la poalele muntelui în pensiuni, fie la cort, în zonele înalte, bucurându-se de liniştea înălţimilor.