Generația connect, între „like” și pericol

Provocări virale, capcane digitale și legi care încearcă să țină pasul cu o realitate în continuă schimbare. Radio România derulează în această lună campania «Stai sigur pe net», o campanie de conștientizare care aduce în prim-plan riscurile reale ale consumului iresponsabil de internet și social media în rândul copiilor și adolescenților. Astăzi, alături de Alina Bîzgă, Security Analyst la Bitdefender, discutăm despre riscurile reale la care sunt expuși tinerii pe Internet și despre ce înseamnă cu adevărat siguranța digitală în 2026.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Vlad Palcu, 25.03.2026, 16:34

Pentru milioane de tineri, în ziua de azi Internetul nu mai este de mult doar un spațiu pentru relaxare sau informare. Este locul unde se construiesc relații, identități și, uneori, unde se iau decizii riscante, în doar câteva secunde.

Datele recente arată că 90% dintre copiii cu vârste între 10 și 18 ani folosesc Internetul zilnic, petrecând, în medie, între 4–6 ore online, iar platformele sociale devin principalele surse de validare și presiune socială. Totodată, potrivit Asociației Telefonul Copilului, în 2025 s-a înregistrat o creștere de 73% a situațiilor de agresiune în mediul online față de 2024, iar 1 din 4 copii declară că se confruntă cu o formă de abuz online: cyberbullying, grooming sau șantaj. În același timp, fenomenul provocărilor virale, al dezinformării și al fraudelor digitale este în creștere.

La nivel global, semnalul de alarmă a ajuns pe masa legiuitorilor. Prin Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), Parlamentul European a cerut deja o limită de vârstă de 16 ani pentru accesul la platformele de social media, interzicerea algoritmilor de recomandare bazați pe utilizare și măsuri urgente împotriva conținutului generat prin inteligență artificială, inclusiv deepfake-urile.

Și autoritățile naționale au adoptat decizii pentru limitarea riscurilor la care sunt expuși tinerii în mediul online. Australia a implementat, începând cu decembrie 2025, o măsură fără precedent în lumea democratică: accesul copiilor sub 16 ani pe platforme precum TikTok, Instagram, Facebook sau Snapchat este interzis, iar companiile care nu respectă regula riscă amenzi de până la aproape 28 de milioane de Euro. Danemarca pregătește o interdicție similară pentru cei sub 15 ani, Spania lucrează la un proiect care va impune acordul tutorilor legali, iar Norvegia analizează măsuri asemănătoare. În Franța, se discută intens despre „majoratul digital”, iar România nu rămâne mai prejos, existând dezbateri aprinse pentru stabilirea pragului de consimțământ digital tot la 16 ani.

Dar cât de mult ne pot proteja legile, într-un spațiu în care pericolele evoluează mai rapid decât reglementările? Cu siguranță, educația și informarea corectă se numără printre soluțiile recomandate. Luna aceasta, campania #StaiSigurPeNet, derulată de Radio România, își propune să se alăture acestui efort, aducând informația mai aproape de tineri și părinți. Iar în sprijinul acestei inițiative vine și expertiza din zona de securitate cibernetică.

Bitdefender, una dintre cele mai cunoscute companii de securitate cibernetică la nivel global, cu milioane de utilizatori în întreaga lume, se alătură campaniei Radio România #StaiSigurPeNet, contribuind cu expertiză și perspective esențiale pentru siguranța utilizatorilor, în special a celor mai tineri.

Am stat de vorbă cu Alina Bîzgă, specialist în securitate cibernetică, implicată activ în proiecte de educație digitală pentru tineri, atât în România, cât și la nivel internațional. Unul dintre cele mai sensibile subiecte este cel al provocărilor virale, acele trenduri care, deși par inofensive la început, pot deveni rapid periculoase. Am întrebat-o, în primul rând, despre acele „steaguri roșii” – semnele care ar trebui să ne spună „Stop!” înainte de a da click, și cum reușesc algoritmii să transforme o simplă curiozitate în presiune socială.

„Cred că totul pornește de la modul în care funcționează aceste platforme, pentru că algoritmii nu arată neapărat ce este sigur și corect, ci vor să atragă atenția, iar conținutul care șochează, provoacă sau implică risc este promovat mult mai rapid. Așa ajunge o simplă curiozitate să se transforme în presiune socială. Copiii văd același tip de conținut peste tot și au impresia că toată lumea face asta. Pentru tinerii care sunt foarte conectați în mediul online, devine foarte ușor să participe doar ca să nu rămână pe dinafară. Ca și steaguri roșii sau semnale de alarmă, aș spune că dacă ceva te face să te grăbești, dacă pare prea extrem, prea bun ca să fie adevărat sau dacă te împinge să faci ceva riscant doar pentru vizualizări, atunci este un semn clar că ar trebui să te oprești”.

„Grăbește-te. Fii primul. Fă-o înainte să-ți pierzi relevanța”. Exact acesta este limbajul algoritmilor. Iar generația ‘connect’ este principala țintă – nu pentru că adolescenții ar fi naivi, ci pentru că acesta e modul în care funcționează platformele: sunt special proiectate să creeze această senzație acolo unde gradul de utilizare este cel mai mare. Să ne pună într-o cursă contra cronometru cu propriile noastre instincte. Algoritmul nu are etică, el vede doar cifre: vizualizări, share-uri, retenție.

Și aici intervine marea dilemă a „majoratului digital”. Este oare suficient să punem o barieră de vârstă la 16 ani? Alina Bîzgă ne răspunde:

 „Maturitatea digitală vine în timp, din experiență, greșeli și mai ales prin educație. Atacatorii nu vor ține cont de vârstă – te pot targeta la 16 ani, dar la fel de ușor și la 80. Dacă pot profita de o greșeală sau de o vulnerabilitate a ta, ei o vor face cu siguranță. În fiecare zi vedem adulți care cad în capcane, mai ales acum de când scam-urile sunt și mai convingătoare cu ajutorul inteligenței artificiale”.

Un mesaj dur, dar necesar: vârsta nu te protejează. Legea oferă cadrul, dar în viteza mare a Internetului, ea nu te poate feri de un click greșit. Adevărata linie de apărare este informarea corectă. Și nu este suficient să știi că ești protejat pe hârtie sau cum funcționează pericolul din spatele ecranului – gândirea critică și verificarea informației devin instrumente esențiale.

Într-o lume în care granița dintre filtrele online și realitate devine tot mai fragilă, siguranța online nu mai este opțională, ci devine o necesitate. Iar campanii precum #StaiSigurPeNet ne reamintesc un lucru esențial: tehnologia evoluează rapid, dar responsabilitatea trebuie să țină pasul cu ea.